Compania Uber a atacat cu apel ordonanța președințială a Tribunalului Specializat, prin care i s-a dispus încetarea furnizării de servicii de transport în Cluj-Napoca. De asemenea, a cerut suspendarea executării ordonanței. Avocatul care reprezintă Uber la Curtea de Apel, Radu Șomlea, spune că prima instanță nu a citat compania și că oficialii acesteia au aflat de ordonanță din presă.

Uber, prin avocatul Radu Șomlea, a depus apel împotriva ordonanței și o cerere de suspendare a executării acesteia. Potrivit Art. 1000. Alin. (2) din Codul de procedură civilă, ”Instanţa de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta”. ”Între timp, serviciul este disponibil și continuă să deservească peste 10.000 de utilizatori ai aplicației din Cluj.”, spune avocatul societății.

Șomlea susține că Uber nu a fost citată la Tribunalul Specializat și că  a aflat despre ordonanță din presă, la o zi după ce aceasta a fost emisă. ”Legea prevede că instanțele pot emite ordonanțe în caz de urgență, chiar și fără a cita părțile împotriva cărora este emis ordinul. Cu toate acestea, instanțele ar trebui să recurgă la această procedură fără citarea părților numai în cazuri excepționale, atunci când aceasta este singura modalitate prin care s-ar putea preveni un prejudiciu grav și imediat al părții afectate și atunci când activitatea pe care aceasta o interzice este, fără nicio îndoială, ilegală. De îndată ce Uber a aflat despre ordonanță, am formulat apel împotriva acesteia, susținând în primul rând că nu este o practică obisnuita de a lua o astfel de măsură extremă cum ar fi să interzică activitatea unei companii fără a da acesteia dreptul de a se apăra.”, a precizat avocatul Radu Șomlea (foto jos) pentru Clujust.ro

Acesta speră ca instanța Curții de Apel să țină cont de recomandările Comisiei Europene: ”Noi încercăm să anulăm ordonanța bazându-ne pe argumente juridice și cu speranța că instanța superioară va dovedi deschidere spre modele de afaceri noi, astfel cum a încurajat, de asemenea, și Comisia Europeană. Comisia a recomandat explicit statelor membre să ia măsuri pentru a reglementa astfel de afaceri noi și în niciun caz să le interzică: <aceste noi modele de afaceri pot avea o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică din Uniunea Europeană, dacă sunt încurajate și dezvoltate în mod responsabil. Interdicțiile absolute și restricțiile cantitative asupra unei activități constituie, în mod normal, o măsură de ultimă instanță. Ele ar trebui să se aplice, în general, doar în cazul în care nu pot fi utilizate cerințe mai puțin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim> se precizează în comunicarea Comisiei.

În Statele Unite, în 2013, o singură jurisdicție avea legislație de ridesharing: California. Trei ani mai târziu, există un cadru legal bine definit pentru serviciile ca Uber în alte 70 de jurisdicții. Chiar dacă nereglementat, Uber a putut funcționa în aceste locuri pentru că, așa cum se întâmplă de fiecare dată, inovația e cea care precede reforma legislativa, aceeași reformă legislativă pe care o putem vedea și în Europa în prezent. Pe de o pare, avem recomandările Comisiei Europene. Pe de altă parte, tot mai multe state europene (Estonia, Lituania, Portugalia, Finlanda) și-au adaptat sau își adaptează legislatia pentru a oferi consumatorilor mai multe opțiuni, iar șoferilor parteneri un cadru mai clar în care să desfășoare această activitate ocazională.”

În motivarea ordonanței, instanța spune ”cel puţin aparent, pârâtele pun la dispoziţia consumatorilor servicii de transport de persoane în regim de taxi fără respectarea dispoziţiilor legale care impun autorizarea acestui serviciu”. Astfel că l-am întrebat pe avocatul Șomlea dacă Uber oferă servicii de transport în regim de taxi?

Nu este cazul Uber și avem argumente serioase pentru a suține acest lucru.  În primul rând, Uber este o companie de tehnologie, nu o companie de transport, iar serviciul este structural diferit de un serviciu de taxi. La fel și serviciile oferite de partenerii Uber. Taxiurile sunt luate de pe stradă de persoane anonime – platforma Uber  este o rețea închisă de pasageri și șoferi parteneri înregistrați. Serviciile furnizate de partenerii Uber sunt rezervate direct, nu sunt anonime și intră în definiția mai largă a economiei colaborative, în care participanții își împart bunurile (în acest caz o mașină) ocazional.

Autoritățile de concurenta din Australia, Brazilia, Canada, Denmarca, Finlanda, Grecia, Italia, Franța, Germania, Irlanda, Mexicc, Polonia, Norvegia, Spania, Marea Britanie și autoriăți la nivel de UE și SUA și-au exprimat explicit sprijinul pentru schimbările pozitive aduse pentru consumatori de serviicii ca ale Uber. În cel mai recent exemplu, Consiliul Concurenței din Polonia a publicat o poziție oficială conform căreia Uber nu reprezintă un pericol pentru principiile competiției sau pentru interesele consumatorilor.”, a răspuns avocatul.

Comments

comentarii