SISTEMUL JUDICIAR

Bilanț Curtea de Apel Cluj 2025: peste 181.000 de dosare noi și peste 171.000 soluționate. Dana Gîrbovan: „Justiția a fost ținta unei campanii fără precedent de denigrare”

Curtea de Apel Cluj a prezentat bilanțul activității pentru anul 2025 în cadrul Adunării Generale a judecătorilor, eveniment la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției, ai Baroului Cluj și ai mediului academic. Conducerea instanței a arătat că anul 2025 a fost unul dificil pentru sistemul judiciar, marcat atât de un volum foarte mare de dosare, cât și de o „campanie publică fără precedent de decredibilizare a magistraturii”, însă activitatea instanțelor din raza Curții de Apel Cluj a rămas performantă, potrivit datelor statistice prezentate. ”La bilanţ au fost prezenţi, ca invitaţi, domnul judecător Gheorghe-Liviu ODAGIU …

Citește mai mult

CSM, după întâlnirea cu UNBR: ”un mecanism de normare a activităţii este absolut necesar, alături de modificări legislative”

Consiliul Superior al Magistraturii și conducerea Uniunii Naționale a Barourilor din România au avut o întâlnire de lucru la sediul CSM, pe fondul presiunii fără precedent asupra instanțelor. Reprezentanții puterii judecătorești au invocat un deficit de peste 800 de judecători, suspendarea concursurilor de admitere în magistratură și un volum de activitate de patru ori peste media europeană, prezentând mecanismul de normare a activității instanțelor ca soluție pentru evitarea unui blocaj sistemic. ”Astăzi, 03 martie 2026, a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii o întâlnire de lucru între membrii aleşi, judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile, și delegația Uniunii …

Citește mai mult

Au început procesele în noua clădire modulară din Palatul de Justiție Cluj. Acces unic în clădire

Accesul în Palatul de Justiție din Cluj-Napoca se va face exclusiv prin intrarea Curții de Apel Cluj, din Piața Ștefan cel Mare, ca urmare a lucrărilor de reabilitare aflate în desfășurare. Totodată, Tribunalul Cluj, Tribunalul Specializat Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca au început mutarea treptată a unor săli de ședință în clădirea nou construită în curtea interioară, fără modificarea numerotării acestora. ”Începând cu data de 02 martie 2026, ca urmare a lucrărilor de construire care se realizează la clădirea Palatului de Justiţie Cluj, vor avea loc următoarele modificări: Accesul în Palatul de Justiție din mun. Cluj-Napoca se va realiza exclusiv prin …

Citește mai mult

UNJR cere președintelui Nicușor Dan retrimiterea legii pensiilor magistraților în Parlament

Uniunea Națională a Judecătorilor din România i-a cerut președintelui Nicușor Dan să retrimită în Parlament actul normativ recent adoptat, acuzând că acesta nu reprezintă o reformă reală, ci un instrument de presiune asupra sistemului judiciar. Președinta UNJR, Dana Gîrbovan, susține că legea a fost promovată într-un climat ostil magistraților și avertizează că miza ar fi, de fapt, controlul asupra justiției. ”Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat pe 24 februarie 2026 Președintelui Nicușor Dan retrimiterea în Parlament, spre reexaminare, a Legii privind modificarea pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Judecătorii susțin că reexaminarea, întemeiat pe art. 77 alin. (2) …

Citește mai mult

Procurorul Viorel Cerbu, candidat la șefia DNA: ”percepția publică să fie aceea a unui partener social”

Schimbarea percepției publice asupra DNA, consolidarea comunicării instituționale și accentul pe prevenție au fost printre direcțiile conturate de procurorul Viorel Cerbu în cadrul interviului pentru conducerea DNA. Acesta a pledat pentru transformarea imaginii Direcției dintr-o „instituție de forță” într-un partener social activ, capabil nu doar să sancționeze ferm faptele de corupție, ci și să explice transparent procedurile, standardele de protecție a drepturilor și prioritățile urmăririi penale. În dialogul cu ministrul Justiției, Cerbu a subliniat că prevenirea infracțiunilor trebuie să devină un obiectiv central, prin cooperare interinstituțională, combaterea dezinformării și intensificarea activităților de educație juridică, astfel încât intervenția DNA să nu …

Citește mai mult

Cine va conduce Parchetul General? Viziuni diferite la interviurile susținute de Corina Chiriac și Bogdan Pîrlog

Doi procurori cu profiluri și mesaje distincte au intrat în cursa pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public. Corina Chiriac a pledat pentru eficiență, reducerea prescripțiilor și utilizarea extinsă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, în timp ce Bogdan Pîrlog a vorbit despre o „criză profundă” a sistemului judiciar și nevoia unei reforme structurale, inclusiv prin crearea unei poliții judiciare proprii. Interviurile susținute la Ministerul Justiției conturează două direcții diferite pentru viitorul Parchetului General. Cristina Chiriac – priorități pe eficiența actului de justiție Cristina Chiriac, actuala șefă a Direcției Naționale Anticorupție – DNA Iași, și-a prezentat luni proiectul managerial …

Citește mai mult

Procurorul Bogdan Pîrlog, candidat la PG: ”pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice”

Procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog a vorbit la interviul pentru funcția de Procuror General despre importanța opiniei publice pentru sistemul judiciar. ”Să nu uităm că una dintre problemele pentru care ne aflăm acum într-un moment extrem extrem de dificil îl reprezintă faptul că pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice. Întotdeauna au existat curente, dar în permanență a fost fie de o parte, fie de alta un puternic curent al opiniei publice. Acuma ne bazăm în cel mai bun caz pe o ostilitate cât de cât indiferentă. Asta în momentul în care nu este ostilitate extrem extrem de agresivă …

Citește mai mult

Procuroarea Cristina Chiriac, candidată pentru PG, propune hărți de risc pe infracțiuni

Procuroarea Cristina Chiriac, candidată pentru funcția de Procurog General, propune o schimbare de paradigmă în abordarea fenomenului infracțional, mizând pe trecerea de la o reacție punctuală la o strategie fundamentată pe analiză și anticipare. În centrul acestei viziuni se află elaborarea unor hărți de risc pentru principalele tipuri de infracțiuni, instrumente menite să permită localizarea și evaluarea frecvenței faptelor penale și, implicit, o alocare mai eficientă a resurselor. Consolidarea capacității investigative, corelată cu inițierea unor modificări legislative pentru creșterea celerității și eficienței procesului penal, precum și elaborarea unei strategii multianuale pentru perioada 2026–2029, sunt prezentate drept direcții esențiale pentru adaptarea …

Citește mai mult

Toate Curțile de Apel din țară cer reexaminarea legii pensiilor de serviciu. Memoriu transmis Președintelui

Președinții tuturor curților de apel din România au transmis un memoriu către Administrația Prezidențială, solicitând Președintelui României să ceară Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, înainte de promulgare. Documentul, semnat de președinții curților de apel din Cluj, București, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța, Brașov, Ploiești, Alba Iulia, Bacău, Galați, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș și de Curtea Militară de Apel București, invocă atât motive de oportunitate, cât și de legalitate, inclusiv raportarea la dreptul Uniunii Europene și la jurisprudența Curții de Justiție a UE  . Rolul Președintelui nu este „pur decorativ” Semnatarii …

Citește mai mult

O instanță atractivă funcționează constant de un deceniu cu schema subdimensionată

Judecătoria Alba Iulia, condusă de judecătoarea Andreea David Iancu, a postat pe pagina de Facebook a instituției  ”Cronica unei subdimensionări permanente – Judecătoria Alba Iulia. 10 ani fără schemă completă” ”Ultima suplimentare a schemei Judecătoriei Alba Iulia a avut loc în anul 2013, când încărcătura medie era de 706 cauze/judecător. În 2025, încărcătura pe schemă (întotdeauna inferioară celei pe judecător) a ajuns la 1.047 cauze. Asta înseamnă o creștere cu aproape 50% a volumului de muncă în 13 ani. Când volumul crește cu 50%, iar resursa umană rămâne aceeași, nu mai vorbim despre eficiență. Vorbim despre suprasolicitare normalizată. În ultimii …

Citește mai mult