CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
În pragul examenelor pentru avocatură și INM, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au motivat decizia prin care au întors sentința Curții de Apel Oradea prin care se anula o grilă de la examenul pentru Barou din 2017 pe motiv că ”sfidează logica dreptului penal”. Doi din trei judecători din completul de la ÎCCJ au stabilit că ”în mod eronat, instanţa de fond, în virtutea asumatei sale plenitudini de jurisdicţie, s-a subrogat competenţelor comisiilor de concurs”
În motivarea celor doi judecători ÎCCJ (Marius Ionescu, Carmen Ilie) se arată: ”Instanţa de fond a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 251/07.10.2017 emisă de Comisia Permanentă a U.N.B.R., urmare a constatării că .n subiectul de la întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 a fost inserată o problemă de drept controversată, contrar dispoziţiilor art. 14 punctul a) din Regulamentul Cadru, astfel că întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 trebuia să fie anulată, deoarece nu are niciun răspuns valabil printre cele exprimate, iar punctajul aferent trebuia acordat tuturor candidaţilor, inclusiv reclamantului, conform art. 21 alin. (6) acelaşi regulament.
Prima instanţă a pronunţat o hotărâre nelegală, criticile părţilor fiind întemeiate.
Cu titlu prealabil se impune a fi subliniat că deşi recurentele se prevalează de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C.proc.civ. prin motivele de recurs se critică depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 4 C.proc.civ., astfel că din această perspectivă va fi efectuată şi analiza instanţei de recurs în cele ce urmează.
Aşa cum a reţinut instanţa de fond, potrivit art. 9 alin. 1 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire .n profesia de avocat şi admitere .n cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (.n vederea dob.ndirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire .n profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 242 din 17 iunie 2017 a Consiliului UNBR, Comisia de examen este compusă din Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.
În cadrul fiecărei comisii funcţionează mai multe subcomisii corespunzătoare ca număr cu cel al disciplinelor de examen, iar cele de elaborare a subiectelor au potrivit art. 14 alin. 3 din Regulamentul – cadru şi atribuţiile elaborării subiectelor de examen şi elaborării baremului de evaluare.
În procesul de elaborare a subiectelor de examen art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru comisia de profil este obligată a nu a avea .n vedere probleme de drept controversate .n doctrină sau practică.
Conform art. 15 alin. 1 din Regulamentul – cadru Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem soluţionează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale U.N.B.R. şi I.N.P.P.A., punctajul acordat de comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj fiind definitiv conform art. 25 alin. 5.
Prin urmare, în procedura de soluţionare a contestaţiilor la barem comisia învestită este ţinută a verifica la adoptarea baremului definitiv respectarea exigenţelor art. 14 alin. 3 din Regulamentul – cadru, fiind obligată a invalida baremul iniţial dacă şi .n măsura în care o întrebare conţine o problemă controversată .n doctrină sau .n practică.
Potrivit art. 21 alin. 6 din Regulamentul-cadru .n situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător .ntrebării/.ntrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
În raport de textele legale expuse în precedent, cercetarea şi constatarea validităţii oricărui concurs de numire sau de promovare exclude, cum se susţine de recurenţi, verificarea baremului iniţial sau a celui definitiv, pentru că comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor au drept de apreciere discreţionar în domeniul sau în disciplina sa de specialitate, astfel încât instanţele de judecată .nvestite cu controlul de legalitate al acestor proceduri nu sunt îndreptăţite a stabili răspunsul corect sau soluţia la contestaţia la barem (admitere sau respingere).
Că este aşa rezultă nu rezultă numai din jurisprudenţa constantă a instanţei supreme, identificată de recurenţi prin cererea de recurs, ci şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată .n Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al Rom.niei, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014, publicată .n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014, şi Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al Rom.niei, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2015 unde s-a statuat constant că „posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuţiilor instanţelor judecătoreşti. Aşadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanţă de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce priveşte controlul legalităţii procedurii de desfăşurare a examenului sau concursului respectiv”.
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 26 iunie 1986, pronunţată în Cauza Van Marle şi alţii împotriva Olandei, prin decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronunţată .n Cauza San Juan .mpotriva Franţei, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronunţată .n Cauza Eisenberg .mpotriva Franţei, şi prin Hotărârea din 24 februarie 2005, pronunţată .n Cauza Nowicky împotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor” ce ar putea apărea în această materie.
Prin urmare, în mod eronat, instanţa de fond, în virtutea asumatei sale plenitudini de jurisdicţie, s-a subrogat competenţelor comisiilor de concurs verificând natura controversată a problemelor de drept conţinute de întrebarea nr. 74 din grila nr. 4 la concursul la care a participat reclamantul, cenzurând astfel analiza definitivă a comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem, aplicând consecinţele legale corespunzătoare a constatărilor sale proprii asupra evaluării răspunsurilor propuse prin grila din concurs.
Cu toate acestea, controlul de legalitate administrativ efectuat de instanţele judecătoreşti nu exclude verificarea respectării competenţelor, termenelor şi condiţiilor legale ori regulamentare de către cele două comisii atunci când au întocmit subiectele de concurs, când au soluţionat contestaţiile la barem şi au stabilit baremul definitiv, aspecte asupra cărora reclamantul nu a formulat contestaţie.
Instanţa de control judiciar constată, pe baza celor arătate mai sus, că nu este în căderea şi competenţa sa a analiza în ce măsură o problemă juridică este controversată în literatura de specialitate sau în practică. Relevantă este însă concluzia suverană şi motivată a comisiei potrivit căreia problema de drept este una necontroversată, astfel că, în dezacord cu judecătorul fondului, se impunea menţinerea baremului final.”
Extras din opinia separată a celui de-al treilea judecător din complet:
Judecătorul Gheza Attila Farmathy a motivat: ”Recurentele din cauza de față ridică o problemă falsă și anume aceea a lipsei competenței instanței de contencios administrativ de a evalua lucrările candidaților ori modalitatea de soluționare a contestațiilor formulate de aceștia, afirmând că numai comisiile de concurs pot avea astfel de atribuții.
Fiind întru-totul de acord că instanța de contencios administrativ nu are căderea de a evalua prestația candidaților la un concurs anume, oricare ar fi modalitatea de concretizare a probelor, trebuie subliniat faptul că, în realitate, problema juridică ce trebuia dezlegată de instanța de recurs era aceea a efectelor încălcării dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru prin inserarea unei problematici controversate, încălcare ce nu mai poate forma obiectul niciunei discuții, din moment ce această chestiune litigioasă a fost definitiv tranșată, nefiind formulată nicio critică, în concret, la adresa considerentelor judecătorului fondului care l-au condus la concluzia că modalitatea de elaborare a subiectului reprezentat de întrebarea nr.74 și variantele de răspuns încalcă prevederile regulamentare, cuprinzând, în fapt, o problemă controversată.
Or, efectul încălcării dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru este prevăzut chiar de emitentul Regulamentului-cadru, exist.nd obligația comisiei de resort de a invalida baremul aferent .ntrebării ce conţine o problemă controversată .n doctrină sau în practică iar potrivit art. 21 alin. 6 din Regulamentul-cadru, .n situaţia .n care, .n urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
Prin urmare, instanța de recurs nu a fost chemată să se substituie atribuțiilor comisiilor de examen, ci a fost .nvestită să verifice dacă a avut sau nu loc o încălcare a prevederilor Regulamentului cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat cu prilejul desfășurării examenului în discuție și, în caz afirmativ, care sunt efectele acestei încălcări.”
