CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Legea nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților rămâne nemodificată ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Marți, 26 ianuarie 2021, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituțională sintagma „preexistent calității de asigurat” cuprinsă în articolul unic al Legii pentru completarea Legii nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat, în esență, că sintagma mai sus menționată încalcă principiul egalității, consacrat de art.16 din Constituție, în sensul instituirii unei discriminări între categorii de pensionari (avocați) care se află, în mod obiectiv, în aceeași situație.
Ce a invocat Președintele României:
,,Prin conținutul său normativ, legea menționată contravine dispozițiilor art. 16, dar și celor ale art. 147 alin. (4) din Constituție, pentru motivele pe care le vom prezenta în continuare.
Noua redactare a art. 361 din Legea nr. 72/2016 – cuprinsă la articolul unic din legea criticată – prevede: „Persoanele cu handicap grav care au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 1”.
Această reglementare instituie însă o soluție legislativă discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de persoane, care este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât beneficiul instituit – reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare – nu are în vedere și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap grav, ivit ulterior dobândirii calității de asigurat.
În opinia noastră, beneficiul prevăzut de legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi justificat prin prisma faptului că persoana cu handicap grav depune, în mod evident, un efort suplimentar, în raport cu o persoană fără handicap, în realizarea aceluiași tip de muncă. Însă, în cadrul aceleiași categorii, respectiv a persoanelor cu handicap grav, considerăm că este irelevant momentul survenirii handicapului, situația fiind numai aparent diferită față de cea a persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap grav, ivit ulterior dobândirii calității de asigurat.
Prin Decizia nr. 632/2018, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „preexistent calității de asigurat”, cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, este contrară exigențelor art. 16 alin. (1) din Constituție (Decizia Curții Constituționale nr. 632/2018 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018). În acest sens, menționăm că art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede posibilitatea persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat de a beneficia de reducerea vârstelor standard de pensionare.
Prin decizia menționată, Curtea Constituțională a reținut că trăsătura pe care o au în comun persoanele cu handicap preexistent calității de asigurat și persoanele care ulterior dobândirii calității de asigurat au dobândit statutul de persoană cu handicap este aceea de a avea handicap, iar această trăsătură comună este suficient de relevantă încât să se poată aprecia că acestea se află în aceeași situație. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut că, în condițiile în care obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiției de handicap prin acordarea în condiții avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă, împrejurarea că unele persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în vreme ce alte persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare ulterior dobândirii calității de asigurat, nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă a diferenței de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie. Prin urmare, Curtea Constituțională a statuat că acest criteriu nu este unul rezonabil, ci, dimpotrivă, arbitrar.
Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 632/2018, aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, considerăm că Legea pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților contravine și dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție.”
