CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
O importantă modificare adusă de GDPR în domeniul relațiilor de muncă se referă la prelucrarea datelor din cazierul judiciar. Concret, solicitarea acestui document care dezvăluie trecutul angajatului sau al viitorului angajat în ce privesc condamnările penale și infracțiunile comise de acesta, este tratată diferit în GDPR față de legislația actuală.
Prelucrarea acestor date este reglementată de art. 10 din GDPR ca o categorie distinctă de date, nemaifiind incluse în categoria datelor cu caracter special, sau sensibile. Acest lucru duce inevitabil la înăsprirea posibilității prelucrării lor de la momentul implementării GDPR. Adică, angajatorii care cer în prezent prezentarea unui cazier judiciar la angajare, fără o justificare solidă, legală, pentru a face asta ar trebui sa fie precauți, pentru că riscă să fie amendați.
Dacă prelucrarea datelor speciale este posibilă, spre exemplu, în temeiul consimțământului persoanei vizate, în cazul prelucrării datelor referitoare la condamnări penale și infracțiuni nu va mai fi posibilă, potrivit reglementărilor GDPR, “decât sub controlul unei autorități de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate”.
Cu alte cuvinte, solicitarea cazierului judiciar, ca o condiție de angajare, se va putea face doar în cazul în care dispozițiile legale impun verificarea acestuia, așa cum se întâmplă în cazul unor profesii distincte, precum paznici sau gărzi de corp, funcționari publici, profesii ale căror dobândire și exercitare presupune prezentarea unui cazier judiciar (medici, farmaciști, consilieri juridici), profesii ale căror atribuții presupun lipsa antecedentelor penale (gestionar, casier, trezorier, șef de restaurant, lucrător bancar) etc.
În lipsa unei asemenea dispoziții legale, când solicitarea cazierului judiciar al persoanei se face strict dintr-un interes al angajatorului, prelucrarea datelor cu privire la condamnări și infracțiuni se poate face doar sub controlul unei autorități de stat. În prezent, acest lucru se poate face prin obținerea unei încuviințări din partea Agenției Naționale care se ocupă cu supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal. Aceasta măsură evită discriminarea directă și indirectă.
Exista totuși și o portiță de verificare pentru angajatori și anume de a cere doar spre consult un cazier judiciar în termen de valabilitate și returnarea acestuia către persoana vizată, ca o măsură de verificare a reputației viitorului angajat sau colaborator.
Actuala practică a angajatorilor de a cere candidatului la un loc de muncă prezentarea unui cazier judiciar ar trebui, deci, să ia sfârșit, în cazul în care aceasta solicitare nu se justifica prin atribuțiile ulterioare ale viitorului angajat.
De asemenea angajatorilor le este recomandat sa ia măsuri organizatorice ce prevăd limitarea accesului personalului la datele cu caracter personal și numirea unui responsabil date cu caracter personal, instruirea acestui responsabil și evaluarea de impact privind prelucrarea datelor.
Cazierul nu poate fi cerut oricum și oricând
Prelucrarea datelor personale provenite din cazierul judiciar este, de asemenea, statuată și în art.6 al GDPR, care prevede că acest lucru se poate face doar dacă sunt îndeplinite mai multe condiții: persoana vizată să-și fi dat acordul pentru prelucrarea datelor, dacă prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru respectarea unei obligații legale la care este supusă firma, dacă prelucrarea este necesară pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice, dacă este vorba despre îndeplinirea unei sarcini în interes public sau în exercitarea autorității publice conferite operatorului, sau dacă prelucrarea datelor este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o terță parte, cu excepția cazului în care aceste interese sunt depășite de interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate care necesită protecție a datelor cu caracter personal, în special în cazul în care este vorba despre un minor.
Trebuie menționat și un alt aspect care trebuie înțeles de către angajator atunci când are în vedere cazierul judiciar al persoanei, și anume că GDPR nu reglementează capacitatea unui angajator de a efectua controale de cazier judiciar pentru sine, ci mai degrabă capacitatea unui angajator de a prelucra date cu caracter personal referitoare la condamnările penale și infracțiunile obținute ca urmare a acestor controale. În consecință, principala preocupare a angajatorului ar trebui să fie dacă pot sau nu să efectueze în mod legal o verificare a cazierului judiciar.
Și în cazul prelucrării datelor obținute prin intermediul cazierului judiciar se pune veșnica întrebare: cât timp ar trebui să fie stocate asemenea date? În principiu, prelucrarea datelor cu caracter personal se poate face numai pentru perioada necesară realizării scopului prelucrării acestora, cu alte cuvinte în funcție de natura datelor și scopul prelucrării, precum și de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie șterse sau revizuite în vederea ștergerii.
text de Camelia Lung
