CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale în dosarul unui fost deținut care a reclamat, când era în penitemnciar, încălcarea dreptului la studii universitare. Miza: cine suportă costurile transportului deținuților la sediul unității de învățământ.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate ce vizează art. 91 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, într-un dosar cu implicații directe asupra dreptului la educație al persoanelor private de libertate. Cauza privește un deținut care acuză Penitenciarul Gherla că i-a încălcat dreptul la învățătură prin refuzul de a-l prezenta, sub escortă, la examenele universitare organizate la Facultatea de Drept din cadrul UBB.
Contextul cauzei: refuzul de a fi dus la examene
Litigiul a fost inițiat după ce reclamantul Erli Zsolt Csaba nu a fost transportat la universitate pentru susținerea examenelor din sesiunea de vară, pierzând astfel posibilitatea de a finaliza anul IV și de a beneficia de bursă de performanță. Acesta a solicitat în instanță daune morale în cuantum de 200.600 lei, invocând încălcarea art. 32 din Constituție privind dreptul la învățătură, precum și a dispozițiilor din legislația execuțional-penală.
Tribunalul Cluj a respins acțiunea, reținând că, potrivit cadrului legal în vigoare, cheltuielile aferente studiilor universitare, inclusiv cele de transport, trebuie suportate de persoana condamnată. Instanța de fond a apreciat că refuzul penitenciarului a fost justificat, în condițiile în care reclamantul nu dispunea de resursele financiare necesare.
Curtea de Apel Cluj a respins apelul deținutului Erli Zsolt Csaba, dar a admis cererea de sesizare a CCR.
Soluția Curții pe scurt: ”Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul Erli Zsolt Csaba şi apelul incident declarat de pârâta Ioana Alina Miron (director adjunct Penitenciarul Gherla – n.red) împotriva sentintei civile nr. 297 din 29.05.2025 a Tribunalului Cluj, pronuntată în dosarul nr. 4856/117/2024. Decizia este definitivă. Pronunţată prin punerea solutiei la dispozitia părţilor prin intermediul grefei instantei, azi, 31.03.2026.
Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 3 din Legea nr. 254/2013.”
Excepția de neconstituționalitate: legea ar fi neclară și imprevizibilă
În apel, reclamantul a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 91 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, criticând faptul că norma obligă deținuții să suporte costurile studiilor, fără a reglementa concret modalitatea de plată a serviciilor de escortare, transport și pază.
Art. 91: Accesul la programe de studii universitare
(3)Cheltuielile aferente accesului şi participării la programele de studii universitare sunt suportate de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.
Potrivit argumentelor invocate, legea nu stabilește dacă aceste cheltuieli pot fi avansate de penitenciar și recuperate ulterior sau cum se realizează efectiv plata, ceea ce creează un vid legislativ și deschide calea unor interpretări arbitrare. În acest context, se susține că norma nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție .
Totodată, se arată că lipsa unor reglementări clare pune deținutul în imposibilitatea de a-și exercita efectiv dreptul la educație, transformând o obligație financiară într-un obstacol absolut în accesul la studii universitare.
Argumente constituționale și jurisprudență CCR
Autorul excepției invocă și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia dreptul la învățătură este un drept fundamental cu caracter social, care trebuie garantat inclusiv persoanelor private de libertate, chiar dacă poate suferi anumite limitări inerente detenției.
Cu toate acestea, aceste limitări nu pot afecta substanța dreptului și trebuie să fie previzibile și proporționale. Or, în cazul de față, susține reclamantul, lipsa unor norme clare privind suportarea costurilor și mecanismele concrete de exercitare a dreptului la educație determină o aplicare incoerentă și imprevizibilă a legii.
Student la două facultăți din penitenciar
Erli Zsolt Csaba este un caz rar în sistemul penitenciar românesc. Deși a avut o condamnare grea de 30 de ani de închisoare pentru înșelăciune și evaziune fiscală, nu s-a dat bătut și a început din penitenciar două facultăți la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Drept și Jurnalism. La Drept mai trebuie să dea examenul de licență, iar la Jurnalism este anul III. De asemenea, a demarat mai multe procese împotriva penitenciarelor unde a fost închis: Gherla, Aiud, Oradea și Baia Mare. Mai jos este un articol din 2022 despre un proces câștigat. Erli Zsolt are și site-ul detentia.ro pe care a scris articole pe domeniul contenciosului penitenciar.
Tot în procese, prin căi extraordinare de atac, a reușit să anuleze pedeapsa rezultantă de 30 ani închisoare și să se recalculeze sporul și pedeapsa rezultantă, rămânând cu 10 ani și 5 luni. A executat efectiv 9 ani și 10 luni, fiind liberat condiționat în decembrie 2025.
