Tribunalul Sălaj va rejudeca procesul privind efectele vaccinului anti-Covid AstraZeneca

După o decizie istorică a Înaltei Curți, Tribunalul Sălaj va rejudeca procesul intentat de o femeie împotriva Statului și a Ministerului Sănătății pentru efectele vaccinului anti-COVID produs de AstraZeneca. ÎCCJ a decis că Statul poate răspunde, în baza Codului civil, în această cauză.

Înalta Curte a confirmat decizia Curții de Apel Cluj, care a admis apelul unei femei care a dat în judecată Statul Român, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și Guvernul României, solicitând daune morale de 100.000 de euro și o rentă lunară de 1.000 de euro pentru probleme medicale apărute după vaccinarea anti-COVID. Curtea a decis că tribunalul din Sălaj a analizat greșit acțiunea doar din perspectiva legii speciale privind răspunderea producătorilor și a dispus rejudecarea cauzei, incluzând și temeiul răspunderii delictuale de drept comun.

Femeia acuză că a suferit tromboflebită după vaccinul AstraZeneca

Potrivit informațiilor din dosar, reclamanta a fost vaccinată în martie 2021 cu vaccinul AstraZeneca, lot ABV2856, iar la câteva zile a fost diagnosticată cu tromboflebită superficială la piciorul stâng. Ea a susținut că lotul de vaccin fusese suspendat în mai multe țări europene, dar autoritățile române nu au retras dozele respective din circulație.

Femeia a cerut despăgubiri statului și autorităților sanitare, invocând atât Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru produse cu defecte, cât și articolele 1349 și 1357 Cod civil, privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie.

Tribunalul Sălaj a respins acțiunea

Tribunalul Sălaj a respins cererea în ianuarie 2024, admițând excepțiile lipsei calității procesuale pasive pentru toți pârâții: Statul, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Guvernul României și compania AstraZeneca Pharma S.R.L. Instanța a considerat că doar producătorul poate fi tras la răspundere în baza legii speciale, iar Statul nu poate fi asimilat acestei calități.

Curtea de Apel Cluj a întors cauza: Tribunalul trebuia să analizeze și răspunderea Statului

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 319/2024 din 18 iulie 2024, a constatat că prima instanță a limitat greșit cadrul procesual:

„Reclamanta și-a fundamentat cererea nu doar pe Legea nr. 240/2004, ci și pe articolele 1349 și 1357 Cod civil. Tribunalul trebuia să analizeze și temeiul răspunderii delictuale de drept comun, nu doar pe cel al răspunderii speciale.”

Instanța a reținut că articolul 9 din Legea 240/2004 nu obligă persoana vătămată să aleagă între legea specială și dreptul comun, ci îi permite să invoce ambele regimuri juridice.

De asemenea, Curtea a criticat tribunalul pentru lipsa de probatoriu, arătând că acesta trebuia să ceară documente privind producătorul, importatorul și distribuția vaccinului, întrucât aceste informații nu puteau fi obținute de reclamantă.

Înalta Curte a confirmat soluția de la Cluj

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 525 din 18 martie 2025, a respins recursurile Ministerului Sănătății și ale Statului Român. ICCJ a stabilit că persoana prejudiciată poate acționa atât în baza legii speciale, cât și pe dreptul comun, împotriva altor persoane despre care susține că au contribuit la prejudiciu:

„Aplicarea Legii nr. 240/2004 nu exclude posibilitatea persoanei vătămate de a pretinde despăgubiri și în temeiul răspunderii delictuale.”

Astfel, cauza va fi rejudecată la Tribunalul Sălaj, unde instanța trebuie să analizeze și posibila răspundere civilă a autorităților publice pentru inacțiunea reclamată, respectiv, faptul că nu au retras din circulație lotul ABV2856 al vaccinului AstraZeneca.

Decizia este definitivă și obligă instanța de fond să reanalizeze acțiunea reclamantei în întregime.

Cazul reprezintă prima cauză de acest tip admisă în principiu de instanțele din România, privind posibila răspundere civilă a statului pentru efecte adverse post-vaccinare în contextul pandemiei COVID-19.

Decizia ÎCCJ

Comments

comentarii