Staciu și Ciochină (CCR): ”cetățenii au dreptul de a fi informați cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice”

Judecătoarea Livia Stanciu și Mihaela Ciochină de la Curtea Constituțională, care au scris împreună opinie separată la decizia privind secretizarea declarațiile de avere, arată că publicarea acestora nu încalcă dreptul la viață privată.

Potrivit celor două judecătoare din CCR, ”publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului:

Astfel, in Cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr.2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare.

De asemenea, CEDO „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.

În plus, cetățenii au dreptul de a fi informați cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, fiind mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.

Pentru aceste considerente, ne exprimăm dezacordul cu privire la soluția adoptată de Curte cu votul majorității membrilor săi.”, se arată în opinia separată.

Comments

comentarii