Magistratul cu opinie separată în cazul Nordis: ”au acționat ca un veritabil grup infracțional”

Judecătoarea Elena Barbu de la ÎCCJ, care a făcut opinie separată în completul de judecată care a judecat constestațiile la măsura arestării inculpaților din dosarul Nordis, susține, spre deosebire de judecătorii Mihail Udroiu și Luminița Criștiu-Ninu, că Ciorbă, Poștoacă, Vicol și ceilalți au acționat ca un grup infracțional.

„Persoanele din grupul ”Nordis”, chiar dacă erau parteneri de afaceri, rude și/sau angajați, prin modul de acțiune, scopul stabilit, mijloacele și instrumentele ilicite folosite pentru atingerea scopului, legăturile obiective, dar mai ales subiective, dintre acestea se presupune fundamentat pe probe că au acționat ca un veritabil grup infracțional, și nu ca o pluralitate ocazională de infractori. Procurorul nu s-a raportat la organigrama unei societăți comerciale și nici nu a omis existența unui grup fiscal permis de legislația specială, ori natura raporturilor de familie existente între inculpați, ci a explicat întreaga activitate presupus infracțională ținând cont de toate aceste elemente de fapt”, argumentează judecătoarea Elena Barbu în motivarea citată de G4media.ro

Magistratul a stabilit, pe baza probelor de la dosar, că fondurile constituite la nivelul grupului ”Nordis” au fost delapidate, de regulă într-un interval foarte scurt de timp (în aceeași zi sau în câteva zile) prin mai multe modalități, care pot fi clasificate în trei categorii principale:

-Transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat;

-Transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale;

-Alte metode (salarii, cheltuieli voluptorii).

Transferurile către persoane fizice afiliate grupării, conform extraselor de cont puse la dispoziție de unitățile bancare, aveau următoarele tipuri de justificări: ”avans”, ”avans asociat”, ”avans dividende”, ”avans spre decontare”, ”avansuri de trezorerie”, „restituire împrumut” (contract împrumut asociat), ”avans salarii” și ”cesiune părți sociale”, deci aveau un caracter aparent legal, însă în substanța și conținutul lor reprezentau o alterare a realității.

„Membrii grupării au început încă din anul 2019, deci imediat ce conturile societății au fost alimentate cu avansurile clienților, să externalizeze sume de bani cu titlu de dividende, făcându-se mențiune că reprezintă avans dividende. În acest scop, prin operațiuni simulate cu societățile din grup care nu aveau niciun fel de substanță economică, s-a creat artificial profit în sarcina societății, care să justifice încasarea de dividende. Spre exemplificare, au fost identificate tranzacții succesive de vânzare având ca obiect bunuri imobile către propriile societăți”, explică magistratul Barbu de la Înalta Curte.

Comments

comentarii