Georgescu rămâne sub control judiciar, iar CEDO îi respinge cererea prin care a contestat anularea alegerilor

Instanța Judecătoriei Sectorului 1 i-a respins contestaţia privind măsura restrictivă impusă în urma anchetei deschisă de Parchetul General. Hotărârea vine în aceeaşi zi în care Georgescu a pierdut definitiv la CEDO procesul privind reluarea turului 2 al alegerilor.

Soluția pe scurt: „În temeiul art. 213 alin. (1) C.proc.pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpatul GEORGESCU CĂLIN, …, împotriva ordonanţei nr. 2226/221/P/2023/d1 din data de 26.02.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. În temeiul art. 275 alin. (2) C.proc.pen. obligă pe inculpatul Georgescu Călin la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispozi?ia inculpatului ?i a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 06.03.2025”

Fiind sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, Georgescu nu are voie să apară în mass media, să-și creeze conturi pe rețelele de socializare, să poarte armă sau să părăsească țara,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, astăzi. cererea lui Călin Georgescu prin care contestă anularea alegerilor prezidențiale din România.

”In decizia sa pronunțată astăzi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), intr-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă.

Această decizie este definitivă. Cauza privea anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidenţiale din 2024 în care dl. Georgescu a fost candidat.

Curtea a constatat, in special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a “corpului legislativ” al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, “corp legislativ” cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă.

Curtea a judecat de asemenea ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).”, a transmis CEDO.

Decizia poate fi consultată în limba engleză AICI

Comments

comentarii