O judecătoare și-a câștigat în instanță decontarea ochelarilor de vedere, pe baza hotărârii CJUE

Judecătoarea Daniela Stăncioi de la Curtea de Apel București, acum detașată la biroul de presă al CSM, s-a judecat cu angajatorul pentru decontarea sumei plătite pentru ochelari de vedere, invocând hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din decembrie 2022.

Dosarul s-a judecat la Tribunalul Argeș, care a hotărât: „Admite cererea de chemare in judecat. Obliga parata la plata (CAB – n.red) catre reclamanta a sumei de 2.331 lei, reprezentand contravaloare ochelari de vedere. Executorie de drept. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Arges.”. Sentința nu a fost atacată.

Potrivit Luju.ro, în actiunea depusa la Tribunalul Arges in 28 iunie 2023 (inainte sa fie detasata de la Curtea de Apel Bucuresti la Consiliul Superior al Magistraturii), judecatoarea Daniela Stancioi a invocat Hotararea CJUE din decembrie 2022, pronuntata in cauza nr. C-392/21. Prin acea decizie (pronuntata ca urmare a unei sesizari din partea CA Cluj), instanta de la Luxemburg a stabilit ca angajatorii trebuie sa furnizeze sau sa deconteze ochelarii angajatilor care lucreaza in fata unui monitor – indiferent daca acei ochelari sunt folositi si in afara orelor de munca.

Extras din motivare:  ”In fapt, se retine ca reclamanta este judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a, iar incepand cu data de 15.09.2023 este detasata la Consiliul Superior al Magistraturii. In calitatea sa de judecator, reclamanta isi desfasoara activitatea de munca preponderent in fata unui monitor, in conditii de lumina artificiala. Vederea reclamantei s-a deteriorat in aceste conditii, astfel ca aceasta a suportat costul unui dispozitiv de corectie a vederii din fonduri proprii, solicitand prin prezenta obligarea angajatorului la decontarea acestuia.

Se retine ca reclamanta s-a prezentat la o consultatie oftalmologica la data de 21.04.2023 si i s-a emis o prescriptie de ochelari in aceeasi data de catre dna. dr. ###### ########## (f. 5-6).

Reclamanta a depus cerere de decontare la Curtea de Apel Bucuresti, cerere inaintata de catre angajator Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 01.06.2023 (f. 20 verso-21), la care a anexat factura fiscala ##### ### ### ######/21.04.2023 si BF nr. 0003/21.04.2023.

S-a depus la dosar si extrasul de cont privind achitarea sumei de 476,92 euro cu cardul la POS(fil. 29).

Tribunalul retine ca cererea de decontare a fost respinsa in baza art. 9 lit. g din HG nr. 762/2010, potrivit caruia contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere, nu pot fi decontate din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justitiei.

Aceasta HG are caracter special fata de HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, din moment ce se refera in mod special la unele categorii de personal din sistemul justitiei, si ca atare ar trebui aplicat cu prioritate in caz de contradictii intre cele doua acte normative. Cu toate acestea, HG nr. 1028/2006 constituie actul normativ prin care s-a transpus in legislatia nationala Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind conditiile minime de securitate si sanatate pentru lucrul la monitor.

Fiind vorba de domeniul aquis communauteir, ambele hotarari guvernamentale fiind emise intr-un domeniu de reglementare in care statul a renuntat partial la suveranitatea sa in favoarea autoritatilor Uniunii Europene, existenta unor dispozitii supraconstitutionale determina in mod necesar interdictia aplicarii unor norme nationale contradictorii. In consecinta, tribunalul nu va da eficienta art. 9 lit. g din HG nr. 762/2010.

Potrivit art. 12 din HG nr. 1028/2006:

‘Lucratorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii, efectuat de o persoana care are competenta necesara:

a) inainte de inceperea activitatii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;

b) ulterior, la intervale regulate;

c) ori de cate ori apar tulburari de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare’;

– art. 13 din HG nr. 1028/2006: ‘Lucratorii beneficiaza de un examen oftalmologic, daca rezultatele examenului prevazut la art. 12 arata ca acesta este necesar‘.

– art. 14 din HG nr. 1028/2006: ‘Daca rezultatele examenului prevazut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arata ca este necesar si daca nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie, lucratorilor trebuie sa li se furnizeze dispozitive de corectie speciale, care sa corespunda activitatii respective’.

– art. 15 din HG nr. 1028/2006: ‘Masurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie sa implice in nici un caz costuri financiare pentru lucratori’.

– art. 9 din Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind conditiile minime de securitate si sanatate pentru lucrul la monitor:

‘(1) Lucratorii au dreptul la un test corespunzator al ochilor si vederii, efectuat de catre o persoana avand calificarea necesara:

– inaintea inceperii lucrului la monitor;

– la intervale regulate dupa aceea;

– daca simt dificultati vizuale care s-ar putea datora lucrului la monitor.

(2) Lucratorii au dreptul la un examen oftalmologic daca rezultatele testului mentionat la alineatul (1) indica necesitatea acestuia.

(3) Daca rezultatele testului mentionat la alineatul (1) sau ale examenului mentionat la alineatul (2) indica necesitatea acestui lucru si daca nu pot fi folosite aparate de corectie normale, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie aparate de corectie speciale, specifice lucrului in cauza.

(4) Masurile adoptate in temeiul prezentului articol nu pot, in nici un caz, sa implice lucratorii in suportarea unor cheltuieli financiare suplimentare.

(5) Protectia ochilor si vederii lucratorilor poate fi prevazuta ca parte a sistemului sanitar national’.

Pentru interpretarea acestor norme europene, Curtea de Apel Cluj a adresat o trimitere preliminara catre CJUE. Prin Hotararea din 22 decembrie 2022, pronuntata in cauza C-392/21, s-au stabilit urmatoarele:

‘1) Articolul 9 alineatul (3) din Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind conditiile minime de securitate si sanatate pentru lucrul la monitor [a cincea directiva individuala in sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE] trebuie interpretat in sensul ca „aparatele de corectie speciale”, prevazute de aceasta dispozitie, includ ochelarii de vedere care vizeaza in mod specific corectarea si prevenirea dificultatilor vizuale care au legatura cu o activitate ce implica un echipament cu monitor. Pe de alta parte, aceste „aparate de corectie speciale” nu se limiteaza la aparate utilizate exclusiv in cadrul profesional.

2) Articolul 9 alineatele (3) si (4) din Directiva 90/270 trebuie interpretat in sensul ca obligatia de a furniza lucratorilor in cauza un aparat de corectie special, prevazuta la aceasta dispozitie, care ii revine angajatorului, poate fi indeplinita fie prin furnizarea directa a aparatului respectiv de catre acesta din urma, fie prin rambursarea cheltuielilor necesare efectuate de lucrator, insa nu prin plata unui spor general la salariu lucratorului‘.

Rezulta ca prevederile europene nu exclud posibilitatea ca ‘furnizarea‘ aparatului de corectie sa se faca prin rambursarea cheltuielilor efectuate de lucratorul care isi achizitioneaza singur un astfel de aparat.

De asemenea, faptul ca reclamanta beneficiaza de un spor salarial pentru conditiile de munca nu poate fi considerat ca acoperind obligatia angajatorului, cata vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajatilor care presteaza activitatea in aceleasi conditii ca reclamanta, indiferent daca acestia au sau nu probleme oftalmologice.

Totodata, pentru a se concluziona ca singura obligatie a angajatorului era cea de a furniza in mod direct dispozitivul, nu si de a plati contravaloarea acestuia, parata ar fi trebuit sa afirme ca este gata sa faca acest lucru si sa aduca probe cu privire la capacitatea sa de a duce la bun sfarsit o astfel de operatiune, aratand, spre exemplu, ca a furnizat anterior astfel de dispozitive catre alti angajati sau macar ca are o procedura interna pentru furnizarea lor. In acest context, singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeana este sa se considere ca, daca sunt indeplinite conditiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat in mod direct la plata contravalorii acestuia.

Tribunalul retine ca multe dintre atributiile de serviciu ale reclamantei presupun lucrul in fata unui ecran (motivare hotarari, verificare incheieri, inchidere documente, adrese etc.), fiind evident ca, la momentul actual, orice atributie care presupune citirea sau redactarea de inscrisuri presupune ca reclamanta sa stea in fata ecranului de la computer mare parte din timpul de serviciu.

La dosarul cauzei s-au depus documente in sensul efectuarii de catre reclamanta a platii sumei de 476,92 euro, echivalentul in lei 2.331, ce reprezinta contravaloarea unei perechi de ochelari.

Avand in vedere si considerentele de mai sus, tribunalul retine ca sunt indeplinite conditiile legale pentru ca reclamantei sa ii fie decontata contravaloarea ochelarilor de vedere.

Astfel, dupa cum a aratat si CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie notiunii de ‘aparat de corectie speciala‘, atunci cand au legatura cu lucrul la monitor (par. 39 din hotararea mentionata), indiferent daca sunt folositi de salariati si in afara locului de munca sau pentru alte activitati (par. 48). De asemenea, tribunalul retine ca necesitatea achizitionarii ochelarilor a fost indicata de examenul oftalmologic facut reclamantei, fiind astfel indeplinite conditiile art. 14 din HG nr. 1028/2006. In fine, nu prezinta relevanta daca afectiunile oftalmologice de care sufera reclamanta au fost sau nu cauzate de lucrul la monitor (par. 43), singura chestiune relevanta fiind ca dispozitivul de corectie este destinat sa o ajute pe aceasta sa corecteze dificultatile vizuale in raport cu activitatea sa care implica un echipament cu monitor (par. 44).

Pentru considerentele ce preced, tribunalul va admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta si va obliga parata Curtea de Apel Bucuresti, angajatorul reclamantei de la momentul depunerii cererii de decontare, la plata catre reclamanta a sumei de 2.331 lei, reprezentand contravaloare ochelari de vedere”.

Comments

comentarii