Tânăr condamnat la 11 luni închisoare pentru că a hărțuit patru medici din Cluj-Napoca: ”Împuşcaţi la zid cu voi”

Un tânăr de 28 de ani din Sebeș a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj al 11 luni închisoare cu suspendare pentru hărțuirea a patru medici ORL-iști din Cluj-Napoca. În primă instanță, primise cu executare în regim de detenție, dar judecătorii Curții au schimbat în suspendare. S-a admis acţiunea civilă formulată de o parte civilă, inculpatul fiind obligat să îi plătească acesteia suma de 15.000 lei cu titlu de despăgubiri ca daune morale. Celelalte trei persoane vătămate nu s-au constituit părţi civile și nu au cerut daune.

Potrivit rechizitoriului, ”persoana vătămată B.A.M., medic cu specializare în otorinolaringologie (ORL) în cadrul Spitalului Militar Cluj-Napoca, a fost abordată în toamna anului 2018, prin intermediul reţelei de socializare Facebook, de către utilizatorul ”Multipast”, care i-a solicitat informaţii de natură medicală despre anumite afecţiuni, precum şi efectuarea unei programări pentru o consultaţie medicală. Drept răspuns, persoana vătămată i-a indicat că nu poate să efectueze un control medical prin intermediul mediului virtual, stabilind împreună cu utilizatorul contului mai multe programări la policlinica spitalului.

Dat fiind că presupusul pacient nu a onorat programările stabilite, persoana vătămată nu a mai fost de acord să intermedieze realizarea unor astfel de şedinţe sau să ofere informaţii de natură medicală către utilizatorul contului. Prin urmare, autorul a întreprins demersuri în spaţiul virtual în urma cărora a aflat numărul de telefon al persoanei vătămate, după care a procedat la contactarea telefonică repetată a numitei B.A.M, folosind în acest sens terminalul mobil cu numărul de telefon….

Astfel, prin intermediul numărului ridicat de apeluri vocale şi SMS, precum şi în raport cu conţinutul acestor comunicări, autorul a reuşit să-i inducă persoanei vătămate o stare de temere. Sub acest aspect mai trebuie menţionat că acţiunile de intimidare ale autorului au fost diverse, sens în care a transmis comunicări către numita B.A.M nu doar prin intermediul numărului de telefon_, ci şi prin intermediul aplicaţiilor Messenger şi Whatsapp sau a altor numere de telefon. Totodată, a solicitat şi altor persoane (martora R. A.M) să întreprindă acţiuni prin care să determine persoana vătămată să accepte efectuarea unor consultaţii medicale autorului.

În urma cercetărilor efectuate, pe baza datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de telecomunicaţii, s-a concluzionat că, în perioada 10.01.2019 – 02.02.2019 suspectul Borca Iulian Nicolae a efectuat un număr de 642 de comunicaţii telefonice (tip VOCE şi SMS) către numărul de telefon folosit de persoana vătămată B.A.M folosind în acest scop terminalul mobil cu __, în care a introdus un număr de 7 cartele telefonice de tip pre-paid.

De asemenea, mai trebuie subliniat că o parte dintre mesajele destinate persoanei vătămate conţineau ameninţări constând în săvârşirea de fapte de natură a leza integritatea corporală sau viaţa victimei.

În susţinerea acestor aspecte, persoana vătămată a depus la dosarul cauzei mai multe capturi de ecran cu conversaţiile menţionate mai sus, din cuprinsul acestora reieşind frecvenţa şi conţinutul comunicărilor, precum şi numerele de telefon de pe care au fost realizate contactele. De asemenea, unele dintre mesaje conţineau fotografii ale unor scrisori medicale care îl priveau pe numitul Borca Iulian Nicolae şi datele sale de identificare, împrejurare din care persoana vătămată a stabilit identitatea autorului.

Astfel, s-a constatat că de pe numărul __, salvat în memoria telefonului sub denumirea ”B.”, au fost înregistrate mesaje de tip SMS la intervale scurte de timp, acestea relevând o atitudine de reproş, de învinovăţire a persoanei vătămate, concomitent cu adresarea de ameninţări („vă bat de vai de tine că vad că nu eşti om”, ”bucuraţi-vă cât mai puteţi”, ”lasă că vă arăt eu cine sunt eu”, ”să te fereşti de mine oriunde eşti prin lumea asta”; ”că îţi dau foc”).

Cu privire la dosarul penal nr. 1571/P/2019, s-a reţinut în esenţă că, persoanele vătămate M.R.E,  N.V_ şi M.A.A, au calitatea de medici în cadrul Spitalului de Urgenţă Cluj-Napoca, specializarea otorinolaringologie (ORL), calităţi în virtutea cărora au fost contactate de către inculpatul D. în scopul consultării şi efectuării unui tratament medical pentru o problemă reclamată la nivelul sinusurilor.

Astfel, persoana vătămată N.V a menţionat că în luna iulie 2018, prin intermediul platformei de socializare Facebook, a fost contactată de către inculpat pentru a-i efectua o intervenţie chirurgicală la nivelul sinusurilor. În acest sens, persoana vătămată s-a oferit să-l consulte în vederea stabilirii unui diagnostic şi, ulterior, unui tratament. Cu toate că inculpatul a fost programat pentru a fi consultat, acesta nu s-a prezentat la data stabilită. Apreciind că nu a fost ajutat în mod corespunzător, D a început să trimită mai multe mesaje pe numărul personal al persoanei vătămate, numărul, frecvenţa şi conţinutul acestora creând o stare de temere acesteia. Conflictul s-a accentuat în cursul lunii ianuarie, când numărul de mesaje a crescut, iar în conţinutul acestora s-au regăsit injurii, precum şi ameninţări ce priveau integritatea fizică şi viaţa persoanei vătămate.

Persoanele vătămate M.R.E şi M.A.A au reclamat o stare de fapt asemănătoare. În susţinerile lor, cele trei persoane vătămate au anexat mai multe înscrisuri ce conţin fotografii de tip stop-cadru având ca obiect conversaţiile avute cu inculpatul Borca. Identic ca în cazul persoanei vătămate E, identitatea autorului a fost stabilită de către cele trei persoane vătămate în urma observării în cuprinsul mesajelor a unor fotografii ce conţineau scrisori medicale ce îl priveau pe numitului Borca,

Pe baza datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de telecomunicaţii s-a concluzionat că în perioada 19.09.2018 – 30.08.2019 suspectul D a efectuat un număr de 7 comunicaţii telefonice (tip VOCE şi SMS) către numărul de telefon folosit de persoana vătămată M.R.E, folosind în acest scop un număr de 3 cartele telefonice de tip pre-paid.

Totodată, printre mesajele transmise către persoana vătămată M.R.E_ se regăsesc şi ameninţări care privesc integritatea corporală sau a vieţii victimei după cum urmează: „Şi dacă nu mă consulţi dacă nu te bat acolo de îi vai de tine”/„Împuşcaţi la zid cu voi”/„Dă-te în morţi mă-tii că îţi dau foc”/„Şi un pumn îl ai până nu ieşi la pensie”/„dacă venim toţi acolo peste tine îi vai de tine”/„Pentru persoana aia plăteşti cu zilele tale în tot”.

Cu toate acestea, în raport cu aceste fapte de ameninţare nu a putut fi determinat momentul comiterii lor, deoarece în capturile realizate de persoana vătămată nu era afişată data conversaţiei.

Prin urmare, s-a reţinut în sarcina inculpatului Borca Nicolae săvârşirea unei singure infracţiuni de ameninţare, prev. de art. 206 alin. (1) Cod penal, comisă în perioada septembrie 2018 (luna în care a fost înregistrat cel mai recent mesaj) – august 2019 (ultima lună în care au fost înregistrate mesaje).

În continuare, pe baza datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de telecomunicaţii s-a concluzionat că, în perioada 18.07.2018 – 02.09.2019 suspectul Borca a efectuat un număr de 475 comunicaţii telefonice (tip VOCE şi SMS) către numărul de telefon folosit de persoana vătămată M.R.E, folosind în acest scop un număr de 16 cartele telefonice de tip pre-paid.

De asemenea, în perioada 14.07.2018 – 06.02.2019 inculpatul Borca_ a transmis numeroase mesaje prin intermediul aplicaţiilor Facebook şi Whatsapp către numărul de telefon folosit de persoana vătămată N.V, folosind în acest scop un număr de 9 cartele telefonice de tip pre-paid.

Totodată, printre mesajele transmise către persoana vătămată N.V se regăsesc şi ameninţări care privesc integritatea corporală sau a vieţii victimei.

În continuare, în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată M.A.A, pe baza datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de telecomunicaţii se poate concluziona că în perioada 19.09.2018 – 21.02.2019 suspectul Borca a efectuat un număr de 68 comunicaţii telefonice (tip VOCE şi SMS) către numărul de telefon folosit de persoana vătămată M.A.A, folosind în acest scop un număr de 6 cartele telefonice de tip pre-paid.

Fiind audiat în calitate de suspect, numitul Borca nu a dorit iniţial să facă nicio declaraţie, apoi a recunoscut parţial faptele comise, iar în contextul audierii sale în calitate de inculpat, numitul D____ D_____ D______ a recunoscut săvârşirea infracţiunilor astfel cum au fost reţinute prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale. În schimb, nu a dorit să dea declaraţii despre modul sau motivele pentru care a acţionat în felul descris anterior.

Având în vedere conduita infracţională afişată de către inculpat în relaţia cu persoanele vătămate, care varia de la atitudini de cooperare până la violenţă verbală extremă, s-a dispus efectuarea unei examinări psihiatrice pentru a se stabili existenţa discernământului autorului în raport cu acuzaţiile penale formulate împotriva sa.

Astfel, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 4609/IV/b/158, întocmit în data de 02.07.2019, de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, s-a stabilit că numitul Borca prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate disocială şi că a avut capacitatea psihică de a aprecia critic conţinutul şi consecinţele social-juridice ale acţiunilor sale.”

La instanță a recunoscut

”Inculpatul a arătat că recunoaşte învinuirea care i se aduce şi doreşte să uzeze de procedura simplificată de judecată a cauzei în baza acestei recunoaşteri. De asemenea, acesta a precizat că nu solicită readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală şi nu a solicitat administrarea unor probe suplimentare, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere. În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluţionată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.”, se arată în sentință.

Motivele pentru care Curtea a dispus suspendarea executării pedepsei

”Curtea de apel, constatând ampla redare a stării de fapt, îşi însuşeşte aspectele reţinute în hotărârea apelată, apreciind că nu impune reluarea acestora în decizia instanţei de apel deoarece, pe de o parte, în etapa apelului nu au fost administrate probe noi care să atragă schimbarea situaţiei de fapt, iar pe de altă parte, criticile apelanţilor sunt cele privitoare la omisiunea aplicării pedepselor complementare şi accesorii, şi la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate.

Referitor la sancţiunea aplicată inculpatului, se impune a sublinia că pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în aşa manieră încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii şi să evite în viitor comiterea unor fapte antisociale.

Totodată, felul si durata sancţiunilor si modalitatea de executare trebuie privite din perspectiva art. 3 din Legea nr. 254/2013, referitor la pedeapsă şi scopul acesteia.

Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea şi reeducarea inculpatului (aşa numita “prevenţie specială”), ci şi pentru ceilalţi destinatari ai legii penale- care sub ameninţarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală îşi conformează conduita socială la exigenţele acesteia (aşa numita “prevenţie generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcţia de constrângere a pedepsei (care implică o privaţiune de drepturi la adresa inculpatului), funcţia de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar şi prin funcţia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecţi de drept penal să evite săvârşirea de noi infracţiuni, datorită consecinţelor la care se expun.

Or, pentru ca pedeapsa să-şi realizeze funcţiile şi scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei şi naturii sale gravităţii faptei comise, potenţialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ şi preventiv al pedepsei este esenţial condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanţei de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei şi periculozitatea infractorului, precum şi durata şi modalitatea de executare a sancţiunii pe de altă parte.

Faţă de cele arătate, Curtea constată, că sancţiunea aplicată inculpatului a fost în mod corect individualizată sub aspectul cuantumului, printr-o evaluare corespunzătoare a tuturor criteriilor prevăzute de art.74C.pen. şi ţinându-se seama de scopul urmărit prin stabilirea acelei sancţiuni.

Astfel, inculpatul este vinovat de săvârşirea a 4 infracţiuni de hărţuire prev. de art. 208 alin. (2), Cod penal, şi săvârşirea a 3 infracţiuni de ameninţare, prev. de art. 206 alin. (1), Cod penal, infracţiuni în concurs, de o gravitate ridicată, gravitate determinată de importanţa valorii sociale lezate prin faptele comise, respectiv libertatea persoanei, precum şi modalitatea concretă de comitere a faptelor, inculpatul hărţuind un număr de patru persoane vătămate, mai exact contactând persoanele vătămate (…) datorită calităţii acestora de medici cu specializarea otorinolaringologie (ORL), în scopul efectuării unor tratamente chirurgicale, şi deşi acestea au procedat la efectuarea unor programări în beneficiul inculpatului, iar acesta nu s-a prezentat, având în vedere că persoanele vătămate nu au mai dat curs solicitărilor acestuia, inculpatul a înţeles să le hărţuiască prin efectuarea de apeluri telefonice (de tip SMS şi VOCE) şi transmiterea de mesaje prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie. Aşadar, avându-se în vedere importanţa valorii sociale lezate şi modalitatea concretă de comitere a faptelor, se impune sancţionarea fermă a inculpatului, din această perspectivă pedepsele aplicate de prima instanţă fiind proporţionale cu gravitatea faptelor comise şi adecvată persoanei inculpatului, care a recunoscut săvârşirea faptelor şi este la prima confruntare cu legea penală.

Instanţa a aplicat astfel patru pedepse de câte o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de hărţuire, prev. de art. 208 alin. (2), Cod penal, 2 pedepse de câte 6 luni închisoare pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de ameninţare în formă continuată, prev. de art. 206 alin. (î), Cod penal corob. cu art. 35 alin. (1), Cod penal, şi pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de ameninţare, prev. de art. 206 alin. (1), Cod penal.

Ca urmare a constatării săvârşirii infracţiunilor de mai sus în concurs real de infracţiuni, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 39 alin. (1), lit. b). Cod penal, şi, astfel a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 11 luni de închisoare.

Curtea va constata că pedepsele au fost judicios individualizate, neimpunându-se reducerea acestora, cu atât mai mult cu cât au fost stabilite înspre limita minima prevăzută de lege.

Cu toate acestea, având în vedere că inculpatul şi-a dat în faţa instanţei de apel acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, se constată ca fiind îndeplinite toate condiţiile art.91C.pen. şi apreciind că reeducarea acestuia este posibilă şi fără executarea pedepsei în detenţie, se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, considerând că măsurile de supraveghere aplicate vor fi suficiente pentru supravegherea şi corectarea comportamentului acestuia. Alături de alte măsuri de supraveghere şi obligaţii, munca neremunerată în folosul comunităţii este de asemenea o modalitate prin care poate fi atins scopul de reeducare şi coerciţie a sancţiunii penale.

Inculpatul a recunoscut în faţa primei instanţe toate faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, prevalându-se de procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii.

S-a avut în vedere si faptul că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 4609/IV/b/158, întocmit în data de 02.07.2019, de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, inculpatul  prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate disocială, (acesta având însă capacitatea psihică de a aprecia critic conţinutul şi consecinţele social-juridice ale acţiunilor sale), rezultând astfel că săvârşirea faptelor a fost cauzată de tulburări de natură psihiatrică şi psihologică. Cu toate acestea însă, nu a rezultat că inculpatul ar prezenta şi manifestări violente. De asemenea, potrivit raportului psihologic întocmit de către Cabinet individual de Psihologie P.B., acesta de aproximativ 6 luni de zile urmează un program de consiliere psihologică încercând să îşi îndrepte comportamentul social şi să îşi îmbunătăţescă starea psihică, astfel încât să nu mai comită fapte asemănătoare celor săvârşite, ca urmare a consilierii psihologice, inculpatul resimţind o ameliorare a stării psihice. Aşadar, în aceste condiţii, se apreciază că prin aplicarea art.91C.pen. se poate îndeplini scopul principal al sancţiunii penale, şi anume acela de reeducare a inculpatului.”

Comments

comentarii