Cuantumul și modul de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților nu se încadrează în motivele de casare în recurs, potrivit unui recurs în interesul legii admis, astăzi, de ÎCCJ

In ședința din 20 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, a pronunțat Decizia nr.3 în dosarul nr.2412/1/2019:

”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”

Sesizarea trimisă de Curtea de Apel Brașov a vizat ”dacă criticile de recurs ce vizează exclusiv cuantumul şi modul de acordare a cheltuielilor de judecată pot fi incadrate sau nuin tnotivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.”

Extras din sesizarea CA Brașov:

intr–o primă opinie, critica de nelegalitate reglementată de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă are în vedere incălcarea sau greşita aplicare a normelor de drept material de către prima instanţă. Operaţiunea de stabilire de către instanţă a cheltuielilor de judecată presupune stabilirea onorariului inter partes, astfel că, în ceea ce priveşte criticile privind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea procesului, acordate de prima instanţă, atât cele care vizează compensarea cât şi cele care vizează cuantumul acestora, ţin de netemeinicie şi de aprecierea probelor administrate, neputând forma obiectul controlului de legalitate al instanţei de recurs. Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Deciziile nr. 1399/20.04.2018 şi 1412/20.04.2018 pronun^–ţate de Secţia l civilă; Decizia nr. 2476/06.06.2019 pronunţată de Sec^–ţia a II-a civilă).

intr–o a doua opinie, aceste critici pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, art. 451-455 Cod procedură civilă reprezintă o transpunere în plan procesual a normelor de drept material referitoare la răspunderea civilă delictuală.

Urmare a analizării corespondenţei primite de la celelalte curţi de apel, rezultă următoarele concluzii:

in sensul primei opinii:

1. Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă,
2. Curtea de Apel Bacău Secţia I civilă, Tribunalul Bacău Secţia a II-a Tribunalul Neamţ Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal,
3. Curtea de Apel Timişoara Secţia civilă,
4. Curtea de Apel alba Iulia – Secţia a II-a civilă,
5. Curtea de Apel Cluj.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Deciziile nr. 1399/2018 şi 1412/2018, pronunţate de Secţia I civilă; decizia nr. 2476/2018 pronunţată de Secţia a II-a

În sensul opiniei nr. 2:

1. Curtea de Apel Braşov Secţia de contencios administrativ şi fiscal,
2. Curtea de Apel Bucureşti (s-a exprimat şi opinia in sensul 1ncadrării criticilor de recurs in motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă),
3. Curtea de Apel Tărgu Mureş,
4. Curtea de Apel Galaţi,
5. Curtea de Apel Ploieşti (s-a exprimat şi opinia în sensul încadrării criticilor de recurs în motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 Cod procedură civilă.),
6. Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă, de contencios administrativ şi fiscal,
7. Curtea de Apel Craiova,
8. Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a de contencios administrativ şi
9. Curtea de Apel Timişoara – Secţia de contencios administrativ şi fiscal,
10. Curtea de Apel Suceava,
11. Curtea de Apel Alba Iulia Secţia I civilă,
12. Tribunalul Cluj şi Tribunalul specializat Cluj,
13. Curtea de Apel Constanţa.

In sensul admisibilităţii recursului referitor la cheltuielile de judecată, şi nu strict in ce priveşte cuantumul acestora şi modul de acordare – pct. 72 din Minuta intâlnirii preşedinţilor de secţii civile ale curţilor de apel şi inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bacău, 2016.

Nu s-a identificat problema de drept: Curtea de Apel Piteşti.

Având în vedere cele expuse, constatând că această problemă de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti din ţară şi considerând că este necesar ca printr-o decizie obligatorie să se stabilească modul unitar de interpretare şi aplicare a dispozi^–ţiilor legale menţionate,

Comments

comentarii