Auditori de justiție nemulțumiți după examenul de absolvire: ”premisele unei nedreptăți fundamentale”

Mai muți auditori de justiție au contestat baremele de la proba scrisă a examenului de absolvire la Institutului Național al Magistraturii. Toate contestațiile au fost respinse, dar comisia a făcut ulterior o precizare, despre care un auditor de justiție, sub anonimat, spune într-o scrisoare trimisă către CluJust că ”creează premisele unei nedreptăți fundamentale”. Redăm mai jos scrisoarea auditorului de justiție nemulțumit:

”În data de 7 aprilie 2025 a avut loc proba scrisă la disciplinele Drept civil și Drept procesual civil din cadrul examenului de absolvire al Institutului Național al Magistraturii. 

În calitate de auditor de justiție aflat în această etapă finală a formării, doresc să exprim, cu toată deferența cuvenită, unele observații critice în legătură cu modul în care această probă a fost concepută și organizată. 

În opinia mea, împărtășită și de alți colegi, dificultatea subiectelor a depășit în mod semnificativ așteptările rezonabile pentru un examen de absolvire. Complexitatea ridicată a cerințelor, lipsa unor elemente esențiale din dosar și modul de formulare a subiectelor au îngreunat într-o măsură considerabilă procesul de analiză juridică. 

De asemenea, baremul de evaluare a introdus un sistem de punctaj care, în unele cazuri, a sancționat disproporționat erorile minore, în detrimentul unei evaluări de ansamblu a raționamentului și coerenței juridice. S-a remarcat, totodată, o distanțare de la reperele constante ale pregătirii teoretice și practice acumulate pe parcursul celor doi ani de formare. 

Timpul acordat pentru redactarea lucrării a fost insuficient în raport cu volumul și complexitatea dosarului, ceea ce a afectat claritatea și coerența răspunsurilor formulate. 

Prin urmare, mai mulți auditori de justiție au sesizat aceste deficiențe prin intermediul contestațiilor formulate la barem, semnalând, între altele: includerea unor aspecte care exced tematica oficială a examenului, aplicarea unui sistem de punctare în cascadă și caracterul vădit insuficient al timpului acordat pentru redactare. 

Comisia a respins aceste contestații, însă a precizat, ulterior, că vor fi punctate orice soluții pronunțate în dispozitiv în conformitate cu considerentele hotărârii redactate în cadrul subiectului de examen. 

Deși această precizare poate fi interpretată ca un gest de corectare a severității inițiale, ea ridică serioase îndoieli privind coerența și echitatea evaluării. 

Această modificare a criteriilor de evaluare creează premisele unei nedreptăți fundamentale. Candidații care au identificat o soluție juridică greșită, dar au reușit să redacteze complet hotărârea, pot ajunge să obțină note mai mari decât cei care au formulat o soluție corectă, însă nu au avut timpul necesar pentru a redacta în întregime o hotărâre completă și detaliată. 

Într-un examen care ar trebui să reflecte nu doar capacitatea de redactare, ci mai ales discernământul juridic, această inversare valorică, în care forma prevalează asupra fondului, afectează în mod serios încrederea în corectitudinea procesului de evaluare. O astfel de abordare nu recompensează meritul real și riscă să încurajeze formalismul în detrimentul rigorii juridice. 

Institutul Național al Magistraturii are ca scop esențial formarea viitorilor judecători și procurori, iar acest demers presupune nu doar transmiterea de cunoștințe teoretice și deprinderi practice, ci și cultivarea unor standarde morale și profesionale riguroase, a unei exigențe clare în raport cu adevărul juridic și a unei atitudini echilibrate față de actul de justiție. 

Or, o abordare precum cea adoptată în contextul acestui examen, în care evaluarea riscă să recompenseze soluții greșite, redactate convingător, în detrimentul unor raționamente juridice corecte, dar formulate incomplet, nu constituie un exemplu potrivit pentru viitorii magistrați. Dimpotrivă, ea poate crea confuzie cu privire la valorile care trebuie să guverneze activitatea magistratului: claritatea analizei juridice, asumarea răspunderii profesionale și prevalența fondului asupra aparenței. 

Aceste constatări nu exprimă un refuz al exigenței academice, pe care o consider esențială, ci reflectă o preocupare sinceră față de calitatea și echitatea procesului de evaluare. 

Consider că formarea magistraților trebuie să rămână exigentă, dar și echilibrată, clară în obiective și atentă la dimensiunea umană a profesiei. Sper că aceste observații vor putea contribui, într-un spirit constructiv, la o reflecție serioasă și responsabilă asupra modalității de organizare și evaluare în cadrul Institutului Național al Magistraturii. 

În spiritul responsabilității față de profesia pe care ne pregătim să o exercităm, rămâne speranța că aceste aspecte vor fi privite cu onestitate și discernământ.”

Procesele verbale de soluționare a contestațiilor la barem:

Comments

comentarii