CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea unui bărbat care a solicitat anularea amenzii judiciare de 5.000 de lei aplicată de prim-procuror pentru manifestări ireverențioase la adresa unui magistrat. Instanța a reținut că sancțiunea a fost pe deplin justificată, întrucât petentul a depășit cadrul legal al criticii unei soluții și a adus injurii directe procurorului de caz.
Petentul fusese amendat prin ordonanța prim-procurorului din 30 iulie 2025, pentru expresii jignitoare utilizate într-o plângere formulată împotriva unei soluții de clasare dispuse într-un dosar.. În document, acesta a afirmat, printre altele, că „dosarul a fost soluționat de către un procuror corupt” și că magistratul ar fi „prost” sau ar fi primit mită.
Prim-procurorul a reţinut, cu titlu exemplificativ, o serie de afirmaţii şi aprecieri făcute de către petent la adresa doamnei procuror, precum: „cauza a fost soluţionată de către un procuror corupt; bazându-se pe lipsa cunoştinţelor ei de drept penal sau banii primiţi ca mită pentru a pronunţa o astfel de soluţie penibilă; pentru mine este de-a dreptul şocant să constat câtă prostie zace în acest procuror; acest procuror corupt sau prost, că nu ştiu cum să-l definesc” s.a., reţinându-se că petentul a folosit expresia acest procuror corupt sau prost, de un număr de şase ori în cuprinsul plângerii.
Prim-procurorul a considerat că asemenea expresii se încadrează în abaterea judiciară prevăzută de art. 283 alin. 4 lit. i Cod procedură penală – „manifestări ireverenţioase ale părților față de judecător sau procuror” – și a aplicat amenda la nivelul maxim prevăzut de lege: 5.000 lei.
În cererea depusă la Judecătoria Cluj, bărbatul a susținut că sancțiunea este nelegală și abuzivă, deoarece critica sa reprezenta un exercițiu legitim al dreptului la apărare și la libertatea de exprimare, garantat de Constituție și de art. 10 CEDO. El a arătat că era parte vătămată într-un dosar privind pierderea autoturismului său prin acte falsificate și că nemulțumirea față de modul în care s-a soluționat cauza l-a determinat să folosească expresii dure.
Judecătorul de drepturi și libertăți a arătat însă că petentul nu a fost sancționat pentru formularea unei plângeri împotriva soluției de clasare, ci pentru limbajul jignitor la adresa magistratului: „Aplicarea amenzii judiciare a fost generată de comportamentul petentului, care nu s-a rezumat doar la a-și exercita dreptul legal de a critica soluția, ci a folosit cuvinte și expresii jignitoare, demonstrând că nu înțelege să respecte prestigiul justiției și al magistratului.”
Instanța a subliniat rolul represiv al amenzii judiciare, menită să protejeze prestigiul justiției și să disciplineze părțile participante la proces.
Judecătorul reţine că manifestările ireverențioase sunt manifestările scrise, verbale sau gestice de natură a leza onoarea, demnitatea sau autoritatea funcțională a judecătorului sau procurorului. Ele pot lua o formă directă sau una insidioasă, de sugerare a unor situații care ar aduce oprobiul sau neîncrederea față de magistrat. Manifestările ireverențioase ale oricărei persoane față de judecător sau procuror au fost apreciate de către legiuitor ca fiind de o gravitate mai mare, iar sancționarea acestei încălcări va fi realizată fără necesitatea avertismentului prealabil prevăzut de art. 359 alin. 4 C.proc.pen..
Deși are un rol represiv, prin modalitatea sa imediată de aplicare, amenda judiciară asigură protejarea prestigiului justiției și disciplinarea tuturor părților chemate să participe la înfăptuirea actului de justiție.
Din analiza Ordonanţei din data de 30.07.2025 emisă în dosarul nr. 123/II/2/2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, judecătorul reține că fapta calificată de prim-procuror ca fiind abatere judiciară a fost corect reținută, cuvintele şi expresiile care constituie manifestări ireverenţioase ale petentului faţă de doamna procuror Tetean , folosite de acesta în plângerea împotriva soluţiei de clasare dispusă în dosarul penal nr. ####/P/2022, fiind redate în mod corect în cuprinsul ordonanţei atacate.
Astfel, judecătorul reţine că petentul M. Tudor. a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare dispusă de procurorul de caz, doamna Tetean în dosarul penal nr. ####/P/2022, iar în cuprinsul acestei plângeri, petentul a folosit, în mod repetat, expresia procuror corupt sau prost, făcând de asemenea afirmaţii de genul: bazându-se pe lipsa cunoştinţelor ei de drept penal sau banii primiţi ca mită pentru a pronunţa o astfel de soluţie penibilă, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de soluţia dispusă de către doamna procuror, în dosarul susmenţionat.
Judecătorul reține că aplicarea amenzii judiciare a fost pe deplin justificată de comportamentul petentului, care nu s-a rezumat doar la a-şi exercita dreptul legal de a formula plângere împotriva soluţiei dispusă de procuror şi de a critica soluţia, în modalitatea prevăzută de art. 339 Cod procedură penală, ci a folosit această pârghie legală pentru a-şi exprima opinia personală cu privire la persoana magistratului care a dispus soluţia, folosind cuvinte şi expresii jignitoare.
Aşadar, aplicarea amenzii judiciare a fost generată de comportamentul petentului, unul nerespectuos şi nicidecum acesta nu a fost sancţionat pentru că a formulat plângere împotriva soluţiei, astfel cum în mod neîntemeiat se susţine, petentul dovedind că nu înțelege să respecte prestigiul justiţiei şi al magistratului, folosind cuvinte şi expresii jignitoare, exercitarea drepturilor şi garanţiilor procesuale de către orice parte în procesul penal, ținând de respectarea normelor de conduită. Acest mod de abordare este o interpretare restrictivă şi subiectivă a dispoziţiilor art. 339 Cod procedură penală.”
