Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile pct. 12 și pct. 13 din Legea nr.144/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Respectivele prevederi încalcă, în opinia Avocatului Poporului, art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție.
Prevederile contestate la CCR sunt următoarele:
12. La articolul 11, alineatele (61) și (63) se modifică și vor avea următorul cuprins:
. . . . . . . . . .
(63) Procedura de modificare, prin hotărâre a Guvernului/consiliului județean/consiliului local, a listei proprietarilor, așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 5, implicit, modificarea hotărârii de expropriere, în sensul excluderii imobilelor ce urmează a se restitui, va fi demarată de către expropriator în termen de 60 de zile de la data la care a intervenit revizuirea studiului de fezabilitate, modificarea sau definitivarea proiectului de execuție ori a detaliilor de execuție. Decizia de restituire se emite în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea hotărârii Guvernului/consiliului județean/consiliului local de modificare, cu privire la imobilele pentru care a fost emisă anterior decizia de expropriere.”
13. La articolul 11, după alineatul (67) se introduc trei noi alineate, alineatele (68)-(610), cu următorul cuprins:
(68) Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ- teritoriale în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice operează de drept la data emiterii deciziei de restituire de către expropriator.
(69) După aprobarea modificărilor prevăzute la alin. (62), sumele consemnate pe seama și la dispoziția expropriaților aferente imobilelor restituite vor fi retrase din conturile de consemnare și vor fi virate la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz. Procedura de restituire a sumelor, în cazul în care proprietarii au acceptat cuantumul despăgubirilor, propuse de expropriator, se va detalia prin normele metodologice de punere în aplicare a prezentei legi.
(610) Decizia de restituire a imobilelor constituie titlu executoriu pentru restituirea de către expropriați a sumelor plătite cu titlu de despăgubire și produce efecte atât împotriva celor expropriați, cât și împotriva succesorilor acestora, calitatea de succesor fiind dovedită în condițiile legii.”
Poziția Avocatului Poporului este următoarea:
”Avocatul Poporului observă că emiterea unei decizii de restituire a imobilului expropriat, retragerea sumelor consemnate sau restituirea de către expropriați a sumelor plătite cu titlu de despăgubire sunt stabilite în mod unilateral de expropriator, fără ca expropriatul să fie consultat sau notificat în vreun fel referitor la aceste hotărâri. Acest aspect este de natură a crea în sarcina persoanei expropriate obligații, cheltuieli sau sarcini pentru aceasta, afectându-i interesele individuale, inclusiv dreptul de proprietate privată.
Având în vedere că procedura exproprierii este o procedură specială justificată de utilitatea publică a lucrărilor care o impune, odată parcurse etapele acesteia, persoana expropriată este privată de proprietatea sa, în schimbul unei despăgubiri/sume de bani pe care o poate utiliza așa cum consideră de cuviință. În opinia Avocatului Poporului, obligarea acesteia la restituirea sumei primite cu titlu de despăgubiri echivalează practic cu o nouă expropriere având la bază invocarea propriei culpe a expropriatorului. Mai mult decât atât, poate pune expropriatul într-o situație dificilă din punct de vedere financiar, în sensul în care nu mai deține suma primită cu titlu de despăgubire, ori îl poate pune în imposibilitatea de a mai gestiona cheltuielile legate de bunul care reintră în patrimoniul său.
Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate încalcă principiului securităţii juridice prin lipsa de previzibilitate a normei legale. Asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai mare stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecințe financiare, cum se întâmplă în cauză, unde, urmare a renunțării la unele imobile expropriate, din anumite motive prevăzute de lege, statul (prin reprezentanţii săi, în calitate de expropriatori) dispune în mod arbitrar. Din cele prezentate, se poate reține că respectarea drepturilor fundamentale ale fostului proprietar – expropriat este dependentă exclusiv de voința/decizia expropriatorului, ceea ce este de natură să afecteze esenţial securitatea circuitului civil.
În opinia Avocatului Poporului, legiuitorul nu a respectat normele de previzibilitate și stabilitate a regulilor instituite în cazul renunțării la bunurile expropriate pentru realizarea unor obiective de interes naţional şi local, întrucât expropriatului i se impune, cu titlu de obligație, reprimirea bunului care a făcut obiectul exproprierii și restituirea sumelor primite cu titlu de despăgubire. În acest fel, expropriatul este pus în situația dificilă de a suporta o sarcină excesivă din punct de vedere financiar, care, în anumite cazuri, îi poate pune în pericol capacitatea de a mai putea administra cheltuielile legate de patrimoniul său.
Emiterea deciziei de restituire a imobilului către fostul proprietar, expropriat, în condițiile reglementate, constituie, în mod implicit, un transfer silit de proprietate realizat cu titlu oneros în favoarea expropriatului, acesta fiind obligat la reprimirea bunului în patrimoniul său și la restituirea sumelor de bani obținute cu titlu de despăgubiri, în dauna respectării dreptului de proprietate și a stabilității patrimoniului său. Or, procedând în acest mod, legiuitorul încalcă dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constituție. ”, se arată în comunicatul Avocatului Poporului.
Întreaga motivație pe care se bazează opinia Avocatului Poporului poate fi accesată la acest link.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


