Curtea Constituțională a decis că termenele de verificare periodică a sechestrelor din procesul penal sunt imperative, iar măsurile asigurătorii neverificate în termenele de 6 luni, respectiv un an încetează de drept, potrivit avocatei Florina Suciu de la Chiriță și Asociații.
Prin Decizia nr. 1093 din 18 noiembrie 2026, Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu efecte importante pentru cauzele penale în care s-au instituit măsuri asigurătorii.
Cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 250² din Codul de procedură penală. Potrivit informaţiilor publicate până acum, textul este constituţional în măsura în care termenele pe care le reglementează sunt interpretate ca termene imperative (peremptorii), iar nu ca simple termene de recomandare.
Textul vizat: Art. 250² C. proc. pen. a fost introdus prin Legea nr. 6/2021. El obligă procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată să verifice periodic dacă mai subzistă temeiurile care au justificat luarea ori menţinerea măsurii asigurătorii. Verificarea trebuie făcută cel târziu la 6 luni în cursul urmăririi penale şi cel târziu la un an în cursul judecăţii. După verificare, organul judiciar dispune, după caz, menţinerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii.
Practica anterioară
Potrivit avocatei Florina Suciu, problema naturii acestor termene a împărţit în două practica judiciară în ultimii ani. Orientarea majoritară a considerat termenele de verificare drept simple termene de recomandare, a căror depăşire nu atrage încetarea măsurilor asigurătorii. Opinia contrară era minoritară, însă, astfel cum am susţinut în numeroase cauze pentru clienţii noştri, aceasta era singura corectă. În cele din urmă, acest lucru a fost recunoscut şi de Curtea Constituţională, cu efect obligatoriu de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Consecinţa: încetarea de drept a sechestrului
”Fără a ne putea pronunţa cu certitudine asupra tuturor efectelor pe care decizia urmează să le producă, câtă vreme nu cunoaştem considerentele, calificarea termenelor de 6 luni, respectiv un an ca termene imperative ar trebui să determine încetarea de drept a sechestrelor a căror verificare periodică nu a fost efectuată în termen. Este însă important de menţionat că prin această decizie nu se interzice menţinerea unui sechestru peste 6 luni sau peste un an. Ea sancţionează lipsa verificării periodice în termenul legal, iar nu durata măsurii în sine, care poate subzista pe toată durata procesului penal. Mai mult, încetarea sechestrului nu afectează desfăşurarea procesului penal, iar decizia nu înlătură eventuala obligaţie de reparare a prejudiciului.”, scrie avocata de la SCA Chiriță și Asociații.
Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, decizia devine general obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial şi produce efecte pentru viitor. După publicare, instanţele şi procurorii sunt ţinuţi să aplice interpretarea stabilită de Curte. Persoanele ale căror bunuri au rămas indisponibilizate fără verificarea periodică în termen vor putea invoca decizia pentru ridicarea măsurilor care nu mai au temei legal. Ridicarea efectivă a sechestrului nu se produce însă automat în plan practic. Deblocarea conturilor, radierea notării din cartea funciară ori din alte registre de publicitate presupun demersuri procedurale distincte în fiecare situaţie, expică avocata Suciu.
Concluzii
”Decizia pare să pună capăt unei practici neunitare care a permis, ani la rând, menţinerea unor măsuri asigurătorii fără controlul periodic impus de legiuitor în termenele de 6 luni, respectiv un an. Calificarea termenelor ca imperative apropie regimul măsurilor asigurătorii de cel al măsurilor preventive, care încetează de drept la expirarea termenelor neprelungite. Apropierea este firească, de vreme ce sechestrul reprezintă o restrângere a dreptului de proprietate, drept fundamental garantat de art. 44 din Constituţie şi de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului. Totuşi, o analiză detaliată asupra efectelor concrete pe care le produce această decizie a Curţii Constituţionale o vom putea realiza după publicarea motivării.”, se arată în textul Florinei Suciu.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
