Șoc în sistemul notarial: niciunul dintre cei 78 de candidați nu a obținut nota 7 la examenul de admitere în profesia de notar public – sesiunea octombrie 2026
Rezultatul examenului de admitere în funcția de notar public, organizat în sesiunea octombrie 2026, a generat o situație deosebit de îngrijorătoare: potrivit informațiilor disponibile, niciunul dintre cei 78 de candidați nu a obținut nota minimă 7 necesară pentru a fi declarat admis.
O asemenea situație ridică întrebări serioase cu privire la gradul de dificultate al subiectelor, la timpul alocat rezolvării acestora și la modul în care este evaluată pregătirea profesională a celor care doresc să acceadă în profesia de notar public.
Subiecte excesiv de dificile și un timp insuficient pentru rezolvare
Subiectele din această sesiune au fost percepute de candidați ca fiind printre cele mai dificile din istoria examenelor organizate în cadrul sistemului notarial. Atât proba teoretică, cât și proba practică au presupus un volum considerabil de muncă, un nivel ridicat de dificultate și o complexitate care, în opinia candidaților, au depășit timpul efectiv disponibil pentru rezolvare.
Chiar și candidații care au stăpânit materia și au cunoscut soluțiile juridice necesare s-au confruntat cu imposibilitatea de a reda în scris, în numai trei ore, toate cunoștințele și argumentele pe care le aveau. A ști materia nu înseamnă doar a putea identifica soluția corectă, ci și a avea timpul necesar pentru a o redacta complet, coerent și argumentat.
Se impune, așadar, o întrebare legitimă: în ce măsură un asemenea examen reușește să evalueze cunoștințele și competențele reale ale candidaților, dacă timpul acordat nu permite valorificarea integrală a pregătirii acestora?
78 de candidați, niciunul admis. Este acesta un rezultat normal?
Faptul că niciunul dintre cei 78 de candidați nu ar fi reușit să atingă pragul minim de promovare reprezintă un semnal de alarmă care nu ar trebui ignorat. O asemenea situație justifică o analiză transparentă și obiectivă a subiectelor, a baremelor de evaluare, a punctajelor acordate și a raportului dintre volumul cerințelor și timpul alocat.
Nu este suficient ca rezultatul să fie publicat. Este necesar ca întregul proces de examinare să inspire încredere, să respecte principiile transparenței și egalității de șanse și să ofere garanția că evaluarea reflectă în mod real nivelul de pregătire al candidaților.
Unde este Ministerul Justiției?
În fața unui asemenea rezultat, întrebările sunt inevitabile: Unde este Ministerul Justiției atunci când un întreg grup de candidați nu reușește să promoveze un examen esențial pentru accesul într-o profesie juridică? Cine analizează dacă dificultatea subiectelor și timpul acordat au fost proporționale? Cine garantează că standardele de evaluare sunt rezonabile, transparente și aplicate în mod echitabil?
Unde este sprijinul instituțional pentru formarea noilor notari publici și pentru asigurarea continuității profesiei?
Accesul într-o profesie juridică trebuie să presupună exigență, seriozitate și competență. Însă exigența nu trebuie confundată cu impunerea unor cerințe care, prin volum și complexitate, riscă să împiedice candidații să își demonstreze în mod real cunoștințele.
De ce se mai organizează examenul, dacă niciun candidat nu promovează?
Este o întrebare incomodă, dar legitimă în contextul rezultatului anunțat. Candidații investesc ani de studiu, timp, resurse financiare și efort considerabil în pregătirea pentru această profesie. Ei au dreptul să solicite condiții de examinare echitabile și o evaluare care să reflecte în mod fidel nivelul lor de pregătire.
În același timp, nevoia de notari publici și de regenerare a corpului profesional impune o abordare responsabilă a procesului de recrutare și formare. Dacă există o nevoie reală de noi profesioniști, organizarea examenelor trebuie să urmărească identificarea candidaților competenți, prin criterii riguroase, dar și prin metode de evaluare adecvate.
Nu se solicită diminuarea standardelor profesionale și nici acordarea unor note nemeritate. Se solicită transparență, proporționalitate, respectarea egalității de șanse și o analiză serioasă a cauzelor care au condus la un rezultat atât de neobișnuit.
În lumina acestei situații, se impune ca instituțiile competente să analizeze dificultatea subiectelor, timpul acordat pentru fiecare probă, baremele de corectare și rezultatele obținute de candidați. De asemenea, este legitim ca participanții să solicite clarificări oficiale și să utilizeze căile de contestare prevăzute de regulamentele aplicabile.
Un examen profesional trebuie să fie un instrument de verificare a competenței, nu o sursă de neîncredere în corectitudinea procesului de admitere.
Profesia notarială are nevoie de oameni bine pregătiți, dar și de un sistem de admitere credibil, echitabil și transparent. Încrederea în acest sistem se construiește prin reguli clare, evaluare proporțională și responsabilitate instituțională.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


