Restricțiile care afectează dreptul la apărare, protejarea confidențialității relației avocat–client și combaterea serviciilor juridice oferite fără drept, inclusiv prin platforme online, au fost în centrul dezbaterii organizate de UNBR, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților, la Curtea de Apel București. Discuțiile au vizat dificultățile concrete întâlnite de avocați și modificările propuse la Legea nr. 51/1995, în contextul adaptării profesiei la realitățile digitale.
La 22 octombrie 2026, la Curtea de Apel București, Uniunea Națională a Barourilor din România a organizat o dezbatere dedicată Zilei Europene a Avocaților.
La dezbaterea moderată de av. Traian Briciu, președintele UNBR, au participat av. Daniel Fenechiu, av. Ion Dragne, av. Sergiu Stănilă și av. Mihai Baco, vicepreședinți UNBR, av. Dan Oancea, directorul INPPA, precum și av. Flavia Teodosiu și av. Luminița Ioana, care au discutat împreună cu avocații prezenți problemele concrete ale exercitării profesiei, garanțiile dreptului la apărare și propunerile de actualizare a cadrului legislativ.
Tema propusă de Consiliul Barourilor Europene (CCBE), „Securitate și libertate în vremuri incerte: avocații ca gardieni împotriva abuzului de putere”, a deschis discuția despre limitele restrângerii drepturilor în numele securității societății. Prezentarea unor probleme drept amenințări grave și amplificarea temerilor pot favoriza acceptarea unor restricții fără examinarea necesității lor. Rolul avocatului este de a cere justificarea acestor măsuri și de a le contesta atunci când depășesc limitele legii.
”Accesul la informațiile clasificate ilustrează direct această tensiune: protejarea secretului de stat poate limita accesul apărării la elementele pe care se întemeiază acuzația. În acest context, participanții au discutat despre procedurile de obținere a certificatului ORNISS și efectele lor asupra alegerii avocatului și continuității apărării. Au fost relatate situații în care avocatul ales nu a putut consulta o parte a dosarului, fiind necesară implicarea unui alt avocat, autorizat să acceseze informațiile clasificate. Au fost ridicate și întrebări privind caracterul intruziv al verificărilor presupuse de autorizare, în raport cu independența profesiei.
Obținerea certificatului nu rezolvă însă toate dificultățile. Avocatul poate avea acces la informații pe care nu are dreptul să le discute cu propriul client, deși explicațiile acestuia pot fi esențiale pentru apărare. Discuțiile au evidențiat astfel necesitatea unor soluții care să permită protejarea informațiilor clasificate și exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Accesul la documente rămâne insuficient dacă avocatul nu poate folosi în mod efectiv informațiile pentru a apăra persoana asistată.
Aceeași problemă apare atunci când măsurile de securitate privesc instrumentele de lucru ale avocatului. Interzicerea accesului cu laptopul îl poate lipsi de documentele necesare unei audieri într-un dosar cu sute de volume disponibile electronic. Experiențele prezentate au susținut nevoia unor reguli clare și a unor remedii care să intervină înainte ca restricția să compromită un act de apărare.
Dacă aceste situații privesc accesul avocatului la informațiile necesare apărării, secretul profesional protejează informațiile pe care clientul i le încredințează pentru a fi apărat. Confidențialitatea este o garanție a clientului, iar păstrarea ei este o obligație a avocatului. Protecția documentelor și comunicărilor profesionale împiedică accesul nejustificat la informațiile pregătirii apărării. În același sens, a fost evidențiat riscul identificării avocatului cu persoana, opiniile sau faptele clientului.
Aceste preocupări se regăsesc în proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995, care prevede explicit protecția documentelor electronice, a arhivelor în cloud și a datelor profesionale păstrate la furnizori externi. Garanțiile au nevoie să opereze înainte ca informația confidențială să fie citită ori copiată, deoarece constatarea ulterioară a încălcării nu poate anula divulgarea.
Limitele accesului la informațiile profesionale au fost discutate și în materia prevenirii spălării banilor. Președintele UNBR a explicat că evaluările și chestionarele adresate avocaților urmăresc obținerea unor date despre activitățile efectiv desfășurate și riscurile aferente, pentru susținerea unor reguli proporționale cu specificul profesiei. Apărarea secretului profesional în raport cu obligațiile de raportare presupune argumente și date concrete.
Exercitarea efectivă a mandatului depinde și de recunoașterea calității de reprezentant al clientului. În acest sens, au fost prezentate dificultățile întâlnite în acceptarea împuternicirii avocațiale de către unele instituții. Clarificările propuse urmăresc aplicarea unitară a regulilor privind dovada mandatului, pentru a evita solicitările suplimentare nejustificate.
De la condițiile în care avocatul își exercită mandatul, discuția a trecut la identificarea celor care oferă servicii juridice și la răspunderea față de beneficiar. Traian Briciu a precizat că proiectul privește prestarea serviciilor pentru alte persoane. Persoanele fizice și juridice își pot redacta propriile acte și pot utiliza modele disponibile pe internet; atunci când altcineva oferă consultanță juridică personalizată, acesta trebuie să aibă dreptul legal de a o presta.
Această distincție se aplică și în mediul online. Informarea juridică, documentarea, cercetarea și furnizarea instrumentelor standardizate rămân libere. Proiectul urmărește combaterea serviciilor oferite fără drept și a prezentărilor înșelătoare, inclusiv a platformelor care invocă „avocații noștri” sau „specialiștii noștri” fără identificarea transparentă a profesioniștilor.
Beneficiarul trebuie să știe dacă primește informații generate automat sau consultanță asumată de un profesionist identificabil, care răspunde pentru serviciul oferit, a explicat președintele UNBR. Folosirea inteligenței artificiale de către avocat păstrează această răspundere.”, a transmis UNBR.
În încheiere, Traian Briciu a subliniat deschiderea pentru discutarea și îmbunătățirea formulărilor proiectului. Actualizarea legii urmărește consolidarea garanțiilor apărării, adaptarea profesiei la realitățile digitale și combaterea serviciilor juridice ilegale, cu respectarea competențelor celorlalte profesii reglementate.
