Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a admis cererea de apărare a reputației profesionale formulată de avocatul Radu-Mihai Ursu, din Baroul București, după ce Tribunalul București a pus sub semnul întrebării atât demersul procesual al avocatului, cât și mandatul primit de la clientă. Comisia Permanentă a UNBR consideră că afirmațiile instanței privind pregătirea profesională a avocatului au fost „vădit nejustificate”, iar solicitarea de prezentare a contractului de asistență juridică sau a unei împuterniciri semnate de client contravine legislației profesiei de avocat.
De la ce a pornit conflictul
Cazul a avut la bază o cerere de reexaminare formulată în condițiile art. 200 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia avocatul Radu-Mihai Ursu a formulat și o cerere de repunere în termen.
Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, care a soluționat cererea de reexaminare, a criticat faptul că avocatul, „care este un profesionist”, a formulat și o cerere de repunere în termen, apreciind că aceasta nu putea fi primită în procedura de regularizare.
Instanța a solicitat, de asemenea, depunerea în copie a contractului de asistență juridică ori a împuternicirii avocațiale semnate de client, fiind puse în discuție validitatea mandatului avocatului, existența acordului clientei pentru formularea și susținerea acțiunii și modalitatea de completare a împuternicirii avocațiale.
Avocatul a cerut apărarea reputației sale profesionale, iar Baroul București, prin consilierul raportor, a propus admiterea solicitării.
UNBR: Considerentele instanței sunt „vădit nejustificate”
Comisia Permanentă a UNBR a criticat în termeni categorici observațiile făcute de instanță cu privire la pregătirea profesională a avocatului.
„Apreciem că sunt vădit nejustificate și lipsite de interes pentru soluționarea cauzei astfel de considerente ale unei instanțe de judecată prin care este pusă la îndoială pregătirea profesională a avocatului pentru faptul că a înțeles să formuleze cereri în apărarea drepturilor și a intereselor legitime ale clientului pe care îl reprezintă”, se arată în Decizia nr. 519 din 17 iunie 2026.
UNBR subliniază că existența unor interpretări și opinii diferite cu privire la aplicarea normelor de procedură civilă este firească într-un stat de drept și „nu justifică în niciun caz reținerea în cuprinsul hotărârilor judecătorești a unor astfel de considerente tendențioase”.
UNBR: Instanța nu putea cere contractul de asistență juridică
Un al doilea aspect analizat de Comisia Permanentă privește solicitarea Tribunalului București de a fi depus contractul de asistență juridică sau o împuternicire avocațială semnată de client.
UNBR a concluzionat că solicitarea contravine Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat. Potrivit art. 43 alin. (2) din lege, actele întocmite de avocat pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant au „forța probantă deplină până la înscrierea în fals”. Aceeași regulă este prevăzută de Statutul profesiei, inclusiv în privința împuternicirii avocațiale.
Comisia a verificat concret împuternicirea avocațială seria B nr. 9658957/2025 și a constatat că aceasta era corect întocmită. Documentul cuprindea obiectul mandatului, numărul și data contractului de asistență juridică, data emiterii împuternicirii și numele persoanei care semnase contractul.
UNBR a mai arătat că succesiunea datelor din document era logică și nu ridica suspiciuni: mai întâi fusese încheiat contractul de asistență juridică, ulterior fusese emis actul contestat în instanță, iar apoi fusese emisă împuternicirea avocațială. Faptul că persoana își angajase avocat înainte de emiterea actului atacat nu putea, în opinia Comisiei, să genereze suspiciuni asupra datelor atestate de avocat.
„Afectează în mod direct percepția asupra probității și onestității avocatului”
Comisia Permanentă arată că punerea la îndoială a mandatului profesional, în lipsa unor elemente concrete și în condițiile existenței unei împuterniciri legal emise, poate afecta direct percepția asupra „probității, onestității și conduitei profesionale a avocatului” în relațiile cu instanța, clientul și ceilalți participanți la actul de justiție.
UNBR subliniază totodată că împuternicirea avocațială și contractul de asistență juridică nu sunt simple înscrisuri private lipsite de valoare probatorie, ci acte profesionale reglementate expres de lege.
„Minimizarea valorii juridice şi probatorii a acestor acte afectează nu doar persoana avocatului vizat, ci însăşi încrederea publică în exercitarea profesiei de avocat şi în garanțiile specifice dreptului la apărare”, se precizează în decizie.
În final, prin Decizia nr. 519 din 17 iunie 2026, Comisia Permanentă a UNBR a admis cererea de apărare a reputației profesionale formulată de avocatul Radu-Mihai Ursu.
De asemenea, Comisia Permanentă a decis emiterea unui comunicat de presă privind admiterea cererii, care va fi publicat pe site-ul UNBR și transmis Baroului București și avocatului Radu-Mihai Ursu.
