Avocatul general CJUE: Statele membre trebuie să elibereze documente de identitate conforme cu identitatea de gen trăită

Avocatul general Richard de la Tour a prezentat, în 4 septembrie, concluziile în cauza C-43/24 (Shipov), subliniind că un stat membru are obligația de a recunoaște identitatea de gen a propriilor cetățeni și de a emite documente de identitate conforme cu aceasta.

Litigiul privește un cetățean bulgar înregistrat la naștere ca bărbat, dar care, după tratament hormonal și tranziție socială, se prezintă ca femeie. Autoritățile bulgare au refuzat însă modificarea actului de naștere și, implicit, a numelui și numărului personal de identificare. Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a sesizat CJUE, ridicând problema compatibilității legislației naționale cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale, avocatul general arată că:

• Dreptul Uniunii se opune unei legislații naționale care nu permite recunoașterea juridică a identității de gen, inclusiv fără condiționarea de o intervenție chirurgicală.

• Refuzul de a modifica actul de naștere și, implicit, documentele de identitate, încalcă drepturi fundamentale, precum libertatea de circulație și ședere, dreptul la viață privată și dreptul la integritate fizică.

• Statele membre trebuie să asigure conformitatea documentelor oficiale cu identitatea de gen trăită, pentru a evita discriminarea și limitarea drepturilor cetățenești.

”Avocatul general Richard de la Tour: statul membru de origine al unei persoane transgen are obligația de a elibera documente de identitate conforme cu identitatea de gen trăită. Modificarea datelor de stare civilă trebuie efectuată independent de orice tratament chirurgical pentru tranziție de gen.

O persoană de cetățenie bulgară a fost înregistrată la naștere ca fiind de sex masculin, cu un nume, un număr personal de identificare și documente de identitate corespunzătoare acestui sex. Aceasta a urmat un tratament hormonal și se prezintă astăzi ca o femeie. Discordanța dintre aspectul său feminin și documentele sale de identitate oficiale ale unei persoane de sex masculin îi cauzează neplăceri cotidiene, în special în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă.

Ea a sesizat instanțele bulgare pentru a obține recunoașterea sexului său feminin și pentru a obține modificarea datelor de stare civilă în actul său de naștere. Cererea sa a fost respinsă.

Astfel, reglementarea bulgară, după cum a fost interpretată de instanțele naționale, nu prevede posibilitatea unei asemenea schimbări a sexului, a numelui și a numărului personal de identificare care figurează în actele de stare civilă în acest tip de situație.

Sesizată cu litigiul, Curtea Supremă de Casație bulgară are îndoieli cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii și solicită Curții de Justiție să se pronunțe.

În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Jean Richard de la Tour propune Curții să statueze că dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale, astfel cum a fost interpretată de instanțele naționale, care nu permite recunoașterea juridică a schimbării identității de gen a resortisanților săi, inclusiv fără tratament chirurgical pentru tranziție de gen, și schimbarea numelui și a numărului lor personal de identificare. El se opune de asemenea ca aceste modificări să nu poată fi înscrise în actul lor de naștere, în măsura în care înscrierea menționată condiționează modificarea datelor care figurează în documentele lor de identitate.

Avocatul general consideră că menționarea sexului în documentul de identitate numai pe baza actului de naștere întocmit de statul membru competent dă naștere, ca urmare a finalității acestui document, obligației acestui stat de a recunoaște din punct de vedere juridic identitatea de gen trăită și de a o înscrie în acest act. El precizează că finalitatea respectivă este de a permite identificarea titularului său fără să poată fi repusă în discuție autenticitatea documentelor pe care el le prezintă sau veridicitatea datelor cuprinse în acestea.

În consecință, o reglementare națională, astfel cum a fost interpretată de instanțele naționale, care, în lipsa recunoașterii identității de gen a unei persoane transgen, o împiedică să beneficieze de un drept garantat de dreptul Uniunii, precum obținerea unui document de identitate care să îi permită să își exercite în mod liber dreptul de circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, constituie o restrângere a acestui drept. O astfel de restrângere

nu poate fi justificată decât de considerații obiective și proporționale cu un obiectiv legitim, ceea ce nu este cazul în speță.

Avocatul general propune Curții să considere că revine în principiu instanței de trimitere, fără a aștepta ca reglementarea națională în cauză să fie modificată pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional, sarcina de a o interpreta în lumina dreptului Uniunii. Această interpretare trebuie în special să fie conformă cu normele referitoare la libertatea de circulație și de ședere, la respectarea vieții private, precum și la eliberarea documentelor de identitate sau, dacă este necesar, lăsând neaplicată reglementarea menționată.

În sfârșit, avocatul general consideră că exercitarea de către o persoană transgen a dreptului său de a obține înregistrarea în registrul de stare civilă a identității sale trans în vederea obținerii unei cărți de identitate sau a unui pașaport care să corespundă identității sale de gen nu trebuie să fie condiționată de prezentarea unor probe privind un tratament chirurgical pentru tranziție de gen. O astfel de cerință ar aduce atingere în special dreptului la integritate al persoanei și dreptului la respectarea vieții private.”, a transmis biroul de presă al CJUE.

Comments

comentarii