”Escrocul Clujului” este rejudecat după condamnarea la 8 ani închisoare

Vlad Mornea, proprietarul de service de telefoane care a țepuit zeci de clujeni și a fost afișat în oraș ca ”Escrocul Clujului”, este rejudecat la Curtea de Apel Cluj.

În septembrie 2024, Mornea a fost condamnat definitiv la 8 ani închisoare pentru înșelăciune, dar, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis recursul în casație și a dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel Cluj, unde procesul are termen în 7 mai.

De asemenea, recent, Curtea de Apel Cluj a respins un apel al soției lui Mornea, solicitând desfiinţarea sentinţei penale atacate în ceea ce priveşte sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor imobile înscrise în Cartea funciară nr. nr. 327770 (pct. B2) şi 327771 (pct. B2), respectiv 283658 (pct. B10).

Soția lui Mornea a depus acțiunea după 2 luni de la decizia definitivă din septembrie 2024, când el era deja încarcerat.

”La data de 08.11.2024, apelanta M.A., care este soţia inculpatului, a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. ###/08.05.2024 a Judecătoriei Cluj-napoca, pronunţate în dosarul nr. …211/2022, susţinând că nu a cunoscut despre existenţa hotărârii până la data de 31.10.2024, când a solicitat nişte extrase de carte funciară de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj.

Curtea nu omite, însă, că, în conformitate cu disp. art. 31 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 „Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii”, fiind evident că, în calitatea sa de proprietar tabular, apelanta M.A. este „persoană interesată” în a lua la cunoştinţă dispoziţia de notare a menţinerii sechestrului asigurător, în sensul disp. art. 31 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.

Lăsând la o parte împrejurarea obiectivă că, în calitatea sa de soţie a inculpatului, care i-a fost alături pe durata procesului penal, a cunoscut cu siguranţă toate dispoziţiile primei instanţe încă de la momentul când soţul ei, asistat de avocat ales, a declarat apel împotriva sentinţei penale şi că încheierile de carte funciară prin care s-a dispus notarea dispoziţiei de instituire a sechestrului asigurător (din data de 30.09.2022) şi a dispoziţiei de menţinere a măsurii asigurătorii, cuprinse în sentinţa penală nr. ###/08.05.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunţate în dosarul nr. #####/211/2022 (din data de 17.05.2024), i-au fost, cu siguranţă, comunicate, dat fiind că are calitatea de proprietar tabular asupra imobilelor cu privire la care s-a efectuat notarea, astfel că apelul ar fi fost  tardiv introdus, deoarece termenul de 10 zile, calculat de la data la care, în calitatea sa de persoană interesată, ar fi luat cunoştinţă despre dispoziţia care i-a provocat o vătămare, ar fi fost împlinit la data introducerii cererii de apel, întrucât este o cale de atac neprevăzută de lege, Curtea va respinge apelul declarat de soţia inculpatului Mornea Vlad Vasile ca fiind inadmisibil.

În situaţia concretă, inadmisibilitatea primează tardivităţii. Atât timp cât inadmisibilitatea derivă din aceea că apelanta nu poate justifica legitimare procesuală, este imposibil a se verifica termenul în care trebuia, în calitate de persoană interesată, care a suferit o vătămare printr-o dispoziţie a sentinţei atacate, să declare apel, în contextul disp. art. 410 alin. 3 din C.pr.pen. Tocmai de aceea nici nu s-au făcut demersuri suplimentare pentru a se verifica modalitatea în care i-au fost comunicate proprietarului tabular M.A.I. încheierile de carte funciară prin care s-a dispus notarea menţinerii sechestrului asigurător potrivit sentinţei penale nr. ###/08.05.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunţate în dosarul nr. #####/211/2022 (din data de 17.05.2024).

Este real că, în conformitate cu disp. art. 409 alin. 1 lit. f din C.pr.pen., poate face apel „ … f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare” şi că apelanta se prevalează, în susţinerea căii de atac, de o vătămare care i-ar fi fost adusă atributului de dispoziţie al dreptului de proprietate, atât timp cât s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător cu privire la bunuri care, deşi înscrise în cartea funciară, ca bunuri în proprietatea devălmaşă a soţilor Mornea, au caracter de bunuri proprii ale soţiei M.A.I

Cu toate acestea, de vreme ce legea instituie proceduri specifice de contestare a dispoziţiei de menţinere a măsurii asigurătorii, respectiv a modalităţii în care au fost aduse la îndeplinire, demersul procesual cu care a fost învestită Curtea este inadmisibil.”, se arată în motivarea Curții.

Comments

comentarii