Avocatele Gabriela Pruteanu (stânga prim plan) și Silvia Uscov (dreapta)

Despre provocări de natură etică în exercitarea profesiei de avocat în lucrarea ”Deontologie academică și etică aplicată”

Recent, a apărut la editura Eikon lucrarea ”Deontologie academică și etică aplicată”, coordonată de George Colang, la care au contribuit și avocatele Gabriela Pruteanu și Silvia Uscov din Baroul București cu articolul intitulat „Provocări de natură etică în exercitarea profesiei de avocat”. din care redăm un extras mai jos:

„Principiile deontologice ale profesiei de avocat întâlnesc de multe ori dificultăți în aplicarea lor, deoarece realitățile s-au schimbat de la adoptarea “Codului deontologic al avocatului român”, nu atât în ceea ce privește esența lor, cât în ceea ce privește locul și modalitatea în care acestea trebuie aplicate, mai ales în contextul digitalizării și a unei vieți sociale online. De la libertatea și independența avocatului, până la relația avocatului cu clientul sau cu magistrații ori alte autorități publice, intersectându-se cu principiul suprem al secretului profesional, avocatul trebuie să dea dovadă de profesionalism, incluzând aici nu doar o pregătire teoretică bună, ci și o conduită în concordanță cu principiile profesiei.

Pentru a sublinia importanța avocatului, ca parte indisolubilă a unei justiții independente, au fost adoptate numeroase rezoluții ale organismelor UE. Mai exact, ca urmare a unui raport întocmit cu privire la abuzurile la care sunt supuși avocații, au fost adoptate la data de 23 octombrie 2020 de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Rezoluția nr. 2348 (2020) și Recomandarea nr. 2188 (2020), având ca scop protejarea avocaților față de ingerințele statului sau oricărei persoane private, care ar putea diminua eforturile acestora de a garanta statul de drept prin apărarea pe care o exercită față de cetățenii unui stat membru UE. De altfel, independența avocatului înseamnă că avocatul nu poate fi constrâns sau intimidat de către persoane ori instituții publice, așa cum este prevăzut în art.7 alin.(3) din “Statutul Profesiei de Avocat“.

Nu în ultimul rând, demn de menționat este că rolul avocatului este protejat prin adoptarea unor principii la nivelul Națiunilor Unite (ONU), fiind instituite inclusiv obligații de garantare de către stat a securității avocatului, a secretului profesional, precum și, printre altele, a independenței avocatului inclusiv față de propriul client.

Pentru a avea un act de justiție eficient și transparent, specific unui stat democratic, colaborarea dintre profesiile juridice au la bază principii deontologice specifice fiecărei profesii în parte, pe baza cărora se asigură o bună comunicare, susținând astfel încrederea publică în actul de justiție.”

„Cu toate aceste riscuri derivate din exercitarea funcției de apărare a cetățenilor într-un stat, avocatul este conștient că reprezintă ultima barieră între drept și abuz și își asumă respectarea nu numai a legislației, ci și a eticii profesionale astfel încât să minimizeze riscurile pentru persoana pe care o consiliază sau o apără, dar și pentru încrederea cetățenilor în întregul sistem de justiție.

Avocatul este ținut de respectarea principiilor deontologice după depunerea jurământului profesional încă de când îmbracă pentru prima oară roba, deoarece, deși formal o poartă doar în instanță, prin simbolistica acestor două elemente, jurământul și roba, avocatul în niciun moment nu se dezînveștește de nobila profesie.”

 

George Colang, coordonatorul lucrării, a scris în introducere: „Viziunea asupra filosofiei este că aceasta nu comportă deloc o latură pragmatică. Neînțelegerea dimensiunilor ei se răsfrânge atunci și asupra manierei în care instituțiile și companiile se raportează la principiile etice. Din acest motiv, lucrarea de față își propune să pună în evidență intersecțiile dintre etica filosofică și diversele domenii care presupun analiză morală. Prin extindere, etica apare mai mult ca o necesitate forțată în anumite împrejurări în instituții și companii, unde rolul ei ar trebui să fie unul mai mult decât formal. În altă ordine de idei, recunoaștem că miza lucrării a fost să scoată filosofia la lumină prin apelul făcut la etică și sferele unde acestea se intersectează și chiar se contopesc.”

Cartea poate fi cumpărată AICI

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns