Cel mai cunoscut litigiu urbanistic din Cluj-Napoca, cel de pe strada Măceșului, a fost strămutat pentru a doua oară după strămutarea din 2014, când dosarul era la fond. De data aceasta, în recurs, dosarul pleacă de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Alba Iulia. Printre motivele de strămutate, avocații de la SCA Iordăchescu și Asociații au invocat modul în care Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC), prin președintele ei, Elek Levente, devenit între timp președinte USR Cluj, a influența opinia publică din Cluj.

După ce Tribunalul Maramureș a respins cererea APUC și a prefectului de anulare a autorizațiile de construire a blocurilor Synesis de pe strada Măceșului, dosarul a fost trimis în recurs la Curtea de Apel Cluj. Aici, procesul avea termen în 30 octombrie, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să-l strămute la Alba Iulia.

Înalta Curte a pronunțat în 19 octombrie soluția: ”Admite cererea formulata de S.C. Synesis Development S.R.L privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 4921/100/2014 aflat pe rolul Curtii de Apel Cluj – Sectia a III- a civila, de contencios administrativ si fiscal. Stramuta judecarea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia- Sectia contencios administrativ si fiscal. Pastreaza actele îndeplinite.”

”Prezenta cerere de strămutare este justificată de existenţa unor împrejurări strict obiective, de natură a da naştere unor presupuneri rezonabile în sensul că nepărtinirea judecătorilor instanţei competente a soluţiona această cauză ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor pricinii și a calității părților, precum și datorită unor relații conflictuale locale care afectează procesul civil în integralitatea sa.”, a precizat în motivele de strămutare avocata Anamaria Măstăcăneanu de la SCA Iordăchescu și Asociații.

Pe scurt, motivele pentru care s-a cerut strămutarea arată în felul următor:

”Circumstanţele procesului de natură a determina îndoiala legitimă vizează următoarele aspecte:

• miza litigiului este majoră, având repercursiuni asupra întregii evoluţii urbanistice din mun. Cluj-Napoca;
• Curtea de Apel Cluj a stabilit prin minuta din 03.04.2015 unificarea practicii judiciare în sensul anulării hotărârilor de consiliu local prin care se aprobă planuri urbanistice fără a o motivare extinsă;
• alte motive de bănuială legitimă cu privire la judecătorii din cadrul Secţiei a III-a de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel Cluj.

Calitatea părţilor din proces afectează prezumţia de imparţialitate a judecătorilor instanţei de recurs prin prisma următoarelor motive:

• Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (iniţial Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a străzii Măceşului) s-a folosit de conflictul generat pe strada Măceşului pentru a dobândi vizibilitate în ochii publicului şi a-şi crea imaginea de adversar al investitorilor imobiliari, printr-o intensă campanie de mediatizare;
• caracterul civic al acţiunilor întreprinse de Asociaţia recurentă este îndoielnic, în condiţiile în care au constituit o rampă de lansare în viaţa politică a fostului său preşedinte, recurentul Elek Levente, în prezent conducător al filialei USR Cluj şi preşedinte interimar al USR.

Îndoiala legitimă întemeiată pe relaţiile conflictuale locale se referă la transpunerea conflictului public de natură instituţională şi politică dintre prefect şi primar în planul justiţiei şi al mass-media, sub monitorizarea întregii comunităţi locale.”

În dezvoltarea motivelor, avocata Măstăcăneanu a arătat că ”miza litigiului este majoră, deoarece tranşează soarta tuturor investiţiilor imobiliare realizate în baza documentaţiilor de urbanism emise anterior noului PUG, cu repercursiuni asupra întreagii evoluţii urbanistice din Cluj-Napoca. În acest context, apar în mod firesc interese sau grupuri de interese contrare, care în speţă, au antrenat un conflict extins la nivelul întregii comunităţi.”

Judecătorul față de care s-a cerut recuzarea când dosarul era la Tribunalul Cluj a promovat la Curte. ”Motivele de bănuială legitimă care au fost reţinute cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cadrul instanţei de fond subzistă şi în cazul instanţei de recurs în condiţiile în care o parte dintre aceştia au promovat între timp la Curtea de Apel. În acest sens, este relevantă situaţia d-nei judecător Iarina Prelipceanu, care a pronunţat 3 încheieri în dosarul nr. 658/117/2014, determinându-ne prin atitudinea vădit părtinitoare faţă de reclamanţi să formulăm o cerere de recuzare, şi care activează în prezent în cadrul Curţii de Apel Cluj – Secţiei a II-a Civilă şi de Contencios Administrativ.”, se arată în cererea de strămutare.

A fost invocată noua calitate a președintelui APUC, cea de lider de partid

”Calitatea părţilor din proces şi modul în care această calitate a fost prezentată în mass-media a amplificat în mod artificial „conflictul” şi a influenţat in mod semnificativ opinia publică. În condiţiile unei mediatizării atât de intense la nivelul întregii comunităţi locale, se poate presupune în mod rezonabil faptul că magistraţii clujeni cunosc împrejurările cauzei, iar opinia lor este cel puţin „afectată” de modul în care aceastea au fost prezentate. (…)

Reputaţia câştigată de recurentul-reclamant Elek Levente este strâns legată de activitatea Asociaţiei. În calitatea sa de preşedinte al entităţii, s-a bucurat de o amplă publicitate, care i-a adus faimă în localitate. Reamintim că alături de Asociaţie, este considerat a fi un „erou” care luptă împotriva corupţiei şi care protejează drepturile celorlalţi de abuzuri. Această faimă în mod convenabil i-a facilitat accesul în viaţa politică, deoarece popularitatea dobândită i-a asigurat un capital de imagine substanţial care poate concura orice alt politician consacrat pe plan local. Astfel, acţiunile recurentului Elek Levente ca preşedinte al Asociaţiei au devenit principalul mijloc de promovare a sa ca om politic”

Este curios cum după puţin timp de la înfiinţarea Asociaţiei (aproximativ 2 ani de zile) şi după declararea luptei împotriva câtorva proiecte imobiliare atent alese, recurentul decide reorientarea sa spre viaţa politică, invocând pretexte demagogice. De aceea, şi din acest punct de vedere, scopul urmărit de recurent prin înfiinţarea Asociaţiei este mai mult decât îndoielnic, iar influenţa pe care o exercită în societate devine un instrument care poate fi cu rea-credinţă folosit pentru realizarea unor interese particulare. ”, a precizat avocatul firmei care vrea să construiască pe strada Măceșului

”APUC a chemat în judecată anumiți investitori”

De asemenea, avocatul a precizat că ”Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (iniţial Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a străzii Măceşului) s-a folosit de conflictul generat pe strada Măceşului pentru a dobândi vizibilitate în ochii publicului şi a-şi crea imaginea de adversar al investitorilor imobiliari, prin contestarea selectivă a unor proiecte imobiliare de amploare.”

”entitatea s-a limitat la a chema în judecată doar anumiţi investitori imobiliari şi astfel, omite contestarea altor proiecte imobiliare mult mai controversate, cum ar fi:

– clădirea de 25 de etaje de la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Comuna Floreşti;

– clădirile din centrul municipiului Cluj-Napoca (zona P-ţa Mihai Viteazu), unde între case cu un etaj se construiesc două imobile de 12 etaje (str. Ploieşti); deşi cazul  a fost mediatizat, Asociaţia nu a contestat hotărârea de Consiliu Local sau autorizaţia de construire;

– proiectul Platinia cu imobile de 11 etaje edificate şi care depăşeşte indicatorii urbanistici ai zonei (situat pe terenul fostei fabrici de bere Ursus).

Astfel, se poate observa că Asociaţa acţionează în continuare discreţionar, în funcţie de anumite interese, dând dovadă de rea-credinţă.”, a arătat în cererea de strămutarea avocata Anamaria Măstăcăneanu.

Plângere penală împotriva arhitectului Scripcariu, clasată

”Asociaţia exercită în mod abuziv nu numai acţiuni în contencios administrativ, ci şi plângeri penale împotriva persoanelor care au fost implicate în elaborarea şi aprobarea proiectului, ca mijloace de intimidare.

De exemplu, împotriva arhitectului care a întocmit proiectul de la baza documentaţiilor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire (Sorin Scripcariu), APUC a formulat plângere penală pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Plângerea a fost clasată pe de o parte, pentru că faptele sunt prescrise, iar pe de altă parte, pentru că nu există nici măcar indicii ale săvârşirii faptelor reclamate prin raportare la probatoriul administrat, soluţia fiind menţinută şi de către prim-procurorul parchetului care a instrumentat dosarul penal.

Cu toate acestea, APUC a continuat demersurile sale de hărţuire a arhitectului, pe care l-a chemat inclusiv în faţa instanţei penale prin formularea unei plângeri împotriva soluţiei de clasare (înregistrată sub nr. de dosar 12172/211/2016), şi această plângere fiind respinsă ca nefondată de către judecătorul de cameră preliminară.”, se mai arată în motivele cererii de strămutare.

 

Comments

comentarii