CAB menține hotărârea de obligare Dedeman la plata a 50.000 lei către un client căruia i-au căzut țevi în cap

Curtea de Apel București a respins apelul Dedeman împotriva sentinței Tribunalului București prin care compania a fost obligată la plata de daune morale de 50.000 de lei către un client căruia i-au căzut două țevi în cap în magazinul din Băneasa. Mai este o cale de atac.

Soluția CAB pe scurt:  ”Respinge apelul formulat de apelanta – parata (Dedeman – n.red) ca nefondat. Admite apelul formulat de apelantul – reclamant.

Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca obliga parata sa plateasca reclamantului si suma de 38 lei, reprezentand despagubiri materiale.

Mentine in rest sentinta civila apelata.

In baza art. 18 din OUG nr. 51/2008, obliga apelanta – parata la plata in favoarea statului a sumei de 20 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru aferenta preten?iilor admise.

In baza art. 19 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile judiciare avansate de stat, in cuantum de 6. 532, 20 lei, raman in sarcina acestuia.

Cu recurs in termen de 30 zile de la comunicare.”

Ce s-a întâmplat

Potrivit stării de fapt din dosar,” reclamantul, la data de 29 septembrie 2018, se afla în magazinul Dedeman Băneasa din București pentru a cumpăra materiale de construcție, moment în care ”La raionul cu țevi metalice, după ce a luat din raft ce avea nevoie, fără a acționa în vreun fel asupra celorlalte produse ramase la raft, i-au căzut în cap, în zona frontală și cea parietală, două țevi metalice cu dimensiune 60x40x2, lungi de 2 metri (rectangular), acestea fiind așezate la o înălțime considerabilă.”

Reclamantul a susținut în fața judecătorilor că ”primele trei săptămâni de la producerea accidentului au fost dificile în sensul în care nici nu s-a putut deplasa singur, având fotofobie și dureri severe de cap, acesta fiind și motivul pentru care a revenit la Camera de Gardă a Spitalului Elias. În toată această perioadă a avut nevoie de însoțitor, neputând să conducă, îngreunându-i astfel și situația soției sale. Totodată, ca urmare a accidentului a rămas și cu cicatrici în locurile în care s-au produs loviturile, însă cea din zona frontală este cea vizibilă.”

În plus, el a susținut că și-ar fi pierdut locul de muncă de la o firmă de asigurări, iar trauma suferită l-a obligat să meargă la psiholog pentru a se trata de sindrom de stres posttraumatic.

Cum a stabilit daunele morale instanța de fond

”Pierderea suferită de reclamant prin încetarea contractului cu Metropolitan Life va fi valorificată de tribunal în apreciere daunelor morale solicitate de acesta, și nu în cadrul daunelor materiale a căror existență nu era sigură în condițiile în care reclamantul nu ar fi suferit accidentul.

Pierderea de șansă, de a deveni Agency Leader cu posibilitatea de a conduce propria sa agenție, i-a produs reclamantului o suferință morală, acesta pierzându-și încrederea de a se mai putea angaja în domeniul asigurărilor ,întrucât era cunoscut în acest mediu și se știa că a avut un accident la cap, aspecte care rezultă din declarația martorului audiat (dl. M  A).

Prejudiciul, ca element esențial al răspunderii civile delictuale, constă în efectul negativ de o persoană ,urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană sau lucru, pentru care aceasta este ținută a răspunde, unul din  cazurile particulare prezentându-l vătămarea sănătății unei persoane ,ce are ca urmare fie pierderea, fie reducerea capacității sale de muncă.

Reclamantul, urmare a accidentului din 29.09.2018 a rămas cu o cicatrice la tâmpla stângă, face controale medicale periodice, acuză dureri de cap mai dese decât anterior accidentului, având un stres permanent că acel accident ar putea avea urmări nefaste asupra stării sale de sănătate.

Cicatricea care i-a rămas în urma loviturii la cap este percepută de reclamant ca un prejudiciu estetic, întrucât a rămas cu semn (potrivit răspunsului acestuia la întrebarea nr.10 din interogatoriul administrat.

Așa-numitul prejudiciu estetic cuprinde suma vătămărilor și leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau înfățișării unei persoane, el reoferindu-se, în concret, la mutilările, desfigurările ori cicatricele cauzate persoanei, la urmările dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilităților ei  de afirmare deplină în viață, precum și la suferințele psihice pe care asemenea situații le pot determina. Această varietate de prejudiciu corporal poate constitui, pentru o anumită persoană, un fapt  generator de complexe și neliniște, având ca efect colateral excluderea acesteia de la viața socială, stigmatizarea sau marginalizarea acesteia în raport cu semenii sau colectivitatea din care face parte.

Cicatricea rămasă după accident l-a afectat pe reclamant, care este o persoană tânără și lucra într-un domeniu ce presupunea întâlniri și discuții cu potențialii clienți, în domeniul asigurărilor de viață. Reclamantul s-a simțit totodată exclus din domeniul asigurărilor, unde lucra înainte de accident, întrucât , fiind cunoscut în acest domeniu, faptul că a suferit un accident la cap, ar pune la îndoială posibilitatea acestuia de a lucra în continuare în acest domeniu.

Teama reclamantului de a nu i se agrava starea de sănătate rezultă și din declarația martorului audiat de tribunal, declarație din care rezultă că a fost la munte cu reclamantul 2 zile, în sezonul 2018-2019, dar „ reclamantul nu a schiat de frică să nu se lovească din nou la cap.”

Acest accident a influențat viața reclamantului, întrucât acesta a stat în concediu medical aproximativ 34 de zile (potrivit certificatelor de concediu medical, filele 29-32),aspect care s-a răsfrânt negativ asupra nivelului de trai al acestuia, încetând și contractul cu Metropolitan Life , potrivit celor reținute de tribunal.

Teama reclamantului referitoare la urmările accidentului asupra stării de sănătate , asociate cu pierderea locului de muncă și imposibilitatea de a mai lucra în domeniul asigurărilor, i-au produs acestuia o suferință morală, suferință ce poate cuantificată în bani. Astfel,  în considerarea unei reparații  echitabile a traumei suferite de reclamant în urma accidentului și a consecințelor sale , tribunalul apreciază că suma de 50.000 lei corespunde unei juste și echitabile compensații morale.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite în parte cererea reclamantului  și va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale”

Dedeman i-a oferit 7.000 lei pentru a rezolva pe cale amiabilă problema

”Conducerea magazinului a luat legătură cu reclamantul în data de 30.09.2018 (a doua zi după incident) pentru comunicarea pretențiilor de ordin material, reclamantul răspunzând prin emailul din data de 01.10.2018 fără a exprima vreo pretenție de natură financiară.

După aceasta, conducerea magazinului a pus în legătură Departamentul Juridic cu reclamantul pentru soluționarea pe cale amiabilă și echitabilă a situației date. Astfel au fost inițiate discuții telefonice și corespondență de tip email între dna. D.C., consilier juridic în cadrul Dedeman S.R.L. și reclamant. În cadrul discuțiilor, consilierul juridic a solicitat precizări cu privire la natura despăgubirilor solicitate, precum și documente justificative în sprijinul acestora. Totodată, a exprimat disponibilitatea companiei de a-i acorda daune nepatrimoniale în cuantum de 7.000 lei. Aspecte firești întrucât o societate comercială nu poate efectua niciun fel de plăți fără a avea o justificare contabilă documentata. Însă, s-a  lovit de un refuz categoric al reclamantului, conform emai l-ului din data de 27.11.2018.”, se arată în sentință.

Comments

comentarii