Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat rezultatele unui sondaj realizat înaintea Congresului Avocaților 2026, din care reiese că inteligența artificială este deja utilizată pe scară largă în profesia de avocat, însă dezvoltarea platformelor care furnizează răspunsuri juridice automatizate ridică numeroase preocupări privind concurența neloială, răspunderea profesională și protecția secretului profesional.
La chestionar au răspuns 457 de avocați, majoritatea exercitând profesia în cabinete individuale, iar aproape 68% dintre respondenți au o vechime de peste 10 ani în profesie. Rezultatele arată că 337 de avocați utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, dintre care 89 în mod frecvent și 248 ocazional. Principalele utilizări sunt cercetarea juridică și sinteza informațiilor, urmate de redactarea documentelor și analiza contractelor. Totodată, cei mai mulți dintre utilizatori afirmă că evită introducerea datelor sensibile sau identificabile și că nu folosesc AI pentru lucrări confidențiale.
În ceea ce privește consultanța juridică, avocații consideră că elementele esențiale care o definesc sunt aplicarea legii la o situație concretă și existența garanțiilor profesionale precum confidențialitatea, independența și responsabilitatea. De asemenea, majoritatea apreciază că tehnologia depășește sfera simplei informări juridice atunci când oferă soluții aplicate unor situații concrete sau generează documente juridice personalizate.
Sondajul relevă și faptul că inteligența artificială este deja prezentă în relația avocat-client. Peste 85% dintre respondenți au întâlnit clienți care au utilizat AI înainte sau în paralel cu consultarea unui avocat. În cele mai multe cazuri, acest lucru a determinat necesitatea corectării unor informații incomplete sau greșite ori a unor soluții juridice eronate furnizate de platformele AI. Mai mulți avocați au semnalat inclusiv situații în care clienții au prezentat contracte sau acte juridice redactate integral cu ajutorul ChatGPT și au solicitat doar o verificare superficială, de multe ori gratuită.
În privința platformelor care oferă servicii juridice prin inteligență artificială, cei mai mulți respondenți consideră că acestea afectează garanțiile profesionale ale consultanței juridice și reprezintă o formă de concurență neloială. Cel mai important risc identificat este furnizarea de consultanță juridică fără garanții profesionale, urmat de concurența neloială și exercitarea fără drept a unor activități rezervate profesiei de avocat.
Avocații susțin în majoritate că aceste platforme ar trebui să fie permise doar în zona informării juridice generale sau să funcționeze exclusiv cu implicarea unui avocat care își asumă răspunderea profesională. Cea mai importantă condiție pentru funcționarea lor este delimitarea clară între informare și consultanță juridică, urmată de implicarea efectivă a avocatului și interzicerea furnizării de consultanță juridică fără avocat.
Deși mulți respondenți văd riscuri importante, majoritatea nu resping tehnologia. Nu mai puțin de 320 de avocați apreciază că inteligența artificială reprezintă atât o oportunitate, cât și un risc pentru profesie. În plus, peste 80% consideră necesară dezvoltarea unor instrumente digitale proprii ale profesiei, iar aproape 400 de respondenți ar utiliza o platformă dezvoltată sau validată de UNBR.
În ceea ce privește direcțiile de acțiune, principalele priorități indicate sunt reglementarea utilizării inteligenței artificiale în profesia de avocat, protecția activităților rezervate avocaților și promovarea unor inițiative legislative care să clarifice limitele dintre informarea juridică și consultanța juridică. Rezultatele sondajului vor constitui una dintre bazele dezbaterilor din cadrul Congresului Avocaților 2026.
Analiza UNBR în urma sondajului:
”Una dintre cele mai puternice concluzii ale sondajului realizat de Uniunea Națională a Barourilor din România este preocuparea privind protejarea activităților rezervate profesiei de avocat în contextul apariției unor noi modele de furnizare a serviciilor juridice. Rezultatele arată că respondenții asociază această temă nu doar cu apărarea unui domeniu profesional, ci mai ales cu menținerea garanțiilor care însoțesc exercitarea consultanței juridice.
Potrivit datelor centralizate, 26,5% dintre participanți indică protecția activităților rezervate profesiei drept una dintre prioritățile majore ale avocaturii. În același timp, 60,4% dintre respondenți consideră necesare inițiative legislative care să clarifice cadrul de funcționare al noilor modele de servicii juridice și să ofere o delimitare mai clară între activitățile rezervate profesiei și alte forme de furnizare a informațiilor juridice.
În percepția multor respondenți, activitățile rezervate profesiei sunt strâns legate de existența unor garanții care protejează beneficiarul serviciului juridic. Independența avocatului, confidențialitatea comunicărilor, secretul profesional și răspunderea pentru soluțiile oferite sunt considerate elemente esențiale care diferențiază consultanța juridică de simpla furnizare de informații.
Rezultatele sondajului indică faptul că dezbaterea privind activitățile rezervate profesiei este percepută în primul rând ca o dezbatere despre garanțiile care trebuie să însoțească furnizarea consultanței juridice. Din această perspectivă, tema ocupă un loc central în pregătirea Congresului Avocaților 2026, dedicat activităților rezervate profesiei în era insecurității profesionale și transformărilor care afectează piața serviciilor juridice.”
Rezultatele sondajului
Loading...
Reload document 
Open in new tab 
