Uluitor: Liber după două decizii definitive de condamnare, anulate prin recursuri în casație

A doua decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, pronunțată în rejudecare, în cazul unui inculpat denumit de păgubiți ”escrocul Clujului”, a fost anulată de Înalta Curte prin admiterea celui de-al doilea recurs în casație. Inculpatul a fost pus, din nou, în libertate.

Soluția ÎCCJ: ”Admite recursul în casație formulat de inculpatul Mornea Vlad Vasile împotriva deciziei penale nr. 1747/A/2025 din data de 04 decembrie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori, în dosarul nr. 22346/211/2022*.

Casează, în parte, decizia penală atacată numai în ceea ce priveşte pedeapsa principală de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) si (2) din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal (20 acte materiale) şi trimite cauza la Curtea de Apel Cluj – Secţia penală, în vederea rejudecării apelurilor numai sub acest aspect.

Dispune anularea formelor de executare emise cu privire la recurentul-inculpat Mornea Vlad Vasile (…) în baza sentinţei penale nr. 683/2024 din 08 mai 2024, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. 22346/211/2022, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 1747/A/2025 din 04 decembrie 2025 a Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. 22346/211/2022*.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Mornea Vlad Vasile, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casație rămân în sarcina statului. Definitivă.”

Inculpatul a stat închis din decembrie până recent, când judecătorii Înaltei Curți au pronunțat decizia, după două amânări.

Anterior a mai stat după gratii mai multe perioade, așa cum rezultă din ultima decizie a Curții de Apel: ”Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii din data de 01.08.2022, a arestării preventive din data de 02.08.2022 și până la data de 05.04.2023 (data înlocuirii măsurii arestării preventive cu controlul judiciar), arestarea preventivă din data de 30.06.2023 și până la data de 22.11.2023, respectiv perioada executată în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 804 din 18.09.2025 emis de Judecătoria Cluj-napoca de la data de 18.09.2024 şi până la data de 11.02.2025.”

Inculpatul a invocat la al doilea recurs în casație agravarea situației în propria cale de atac. Mai exact, în a doilea ciclu procesual, s-a înlăturat un act material din conținutul continuat al infracțiunii de inselaciune (erau 21 de acte materiale și au ramas 20 de acte), însă Curtea de Apel nu a redus pedepasa rezultantă, ci a lăsat-o tot la 4 ani, cum primise în primă instanță.

Judecătorii Curții de Apel Cluj i-ar fi dat mai mult, dar nu au putut

Judecătorii Ionuț Borlan și Simona Trestian au arătat în motivarea deciziei din decembrie 2025, casată recent de ÎCCJ, că inculpatul ar fi trebuit pedepsit mai aspru și explică de ce nu au scăzut pedeapsa, chiar dacă s-a împăcat cu una dintre persoanele vătămate.

”Considerăm că pedeapsa aplicată este mult prea blândă raportat la numărul mare de fapte și persoane vătămate, lipsa de scrupule a inculpatului și la consecinţele faptelor acestuia, respectiv imensitatea prejudiciului produs de aproape 1 milion de lei, care nu a fost recuperat decât într-o foarte mică măsură, inculpatul neavând iniţial nici cea mai mică intenţie de a restitui părţilor civile banii pe care i-a primit de la acestea. Considerăm că ar fi trebuit aplicată pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, care ar fi trebuit majorată cu până la 3 ani în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. 1 din Codul penal pentru a discuta de o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptelor și periculozitatea acestui inculpat, lipsit totalmente de empatie faţă de persoanele vătămate pe care le-a indus în eroare și păgubit.

Însă, în lipsa apelului procurorului și a situaţiei rejudecării apelului ca urmare a admiterii recursului în casaţie declarat doar de inculpat, căruia nu i se poate înrăutăţi situaţia în rejudecare după admiterea propriei și unicei căi extraordinare de atac, acest lucru nu este posibil.

Acum, constatăm că prima instanţă a condamnat inculpatul pentru 21 de acte materiale și că în realitate trebuia să excludă actul material comis în dauna persoanei vătămate ##### ##### ####### și să dispună condamnarea doar pentru 20 de acte materiale, căci între inculpat și persoana vătămată menţionată a intervenit împăcarea până la citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe, aşa cum a reţinut instanţa de apel iniţial învestită cu judecarea apelurilor (chiar dacă instanţa de apel ar fi reţinut în mod greşit că împăcarea a intervenit înainte de citirea actului de sesizare, odată dispusă încetarea procesului penal în apel pentru fapta comisă în dauna persoanei vătămate #####, urmare a admiterii recursului în casaţie declarat doar de inculpat, acestuia nu i se mai poate îngreuna situaţia în rejudecare căci s-ar încălca principiul non reformatio in peius – art. 444 din Codul de procedură penală).

Dacă ar fi existat de la început doar apelul inculpatului pe latura penală a cauzei, ca urmare a excluderii unui act material s-ar fi impus reducerea pedepsei aplicate inculpatului. Însă, dat fiind faptul că exista și apelul persoanei vătămate ##### ######## pe latura penală a cauzei, declarat în defavoarea inculpatului, curtea de apel fiind învestită și cu rejudecarea acestuia după admiterea recursului în casaţie, pedeapsa de 4 ani închisoare nu va fi redusă. În acest sens, Curtea are în vedere că înlăturarea actului material săvârşit în raport cu persoana vătămată ##### #####, respectiv a unui prejudiciu de 8.000 de lei, nu este în măsură să reducă pedeapsa aplicată inculpatului, în condiţiile în care se impune acordarea unei relevanţe mai mari, din perspectiva individualizării pedepsei, actului material săvârşit în raport cu persoana vătămată – apelantă ##### ########, respectiv a unui prejudiciu mult mai mare, de 50.000 de lei.”, se arată în decizia CA Cluj.

Detalii despre acuzații aici

”Escrocul Clujului” a primit în final 4 ani de închisoare, după rejudecarea la CA Cluj

Comments

comentarii