Ce judecători au cerut expertiza contabilă depusă la CCR, cine a realizat-o și ce arată

Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară depus la Curtea Constituțională în dosarul privind pensiile magistraților a fost realizat de expert Ana Carp, la solicitarea a nouă judecători de la instanțe din București, care au depus amicus curiae la CCR. Concluziile arată că, dacă se adoptă proiectul Guvernului Bolojan, pensia de asigurări sociale va fi mult mai mare decât pensia de serviciu. ÎCCJ a anunțat că și-a completat poziția la CCR în baza expertizei.

Ana Carp este expert contabil judiciar, membră a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România, Filiala Bucureşti, înscrisă în Tabloul C.E.C.C.A.R, înscrisă în listele Birourilor Locale de Expertiză Tehnică Judiciară ale Tribunalului Bucureşti şi Tribunalului Ilfov,

Este Doctor în economie din anul 2012 în domeniul Cibernetică și Statistică Economică, titlu obţinut la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică de Gestiune a Academiei de Studii Economice București cu tema: Modele privind acumularea și distribuirea resurselor în Sistemul Asigurărilor Sociale. Este licenţiată în Planificare și Cibernetică Economică în cadrul Academiei de Studii Economice București, promoţia 1983. Este Expert contabil judiciar, membru al Filialei CECCAR Bucureşti, cu o experienţă în domeniul asigurărilor sociale şi litigiilor de muncă de peste 25 de ani. 

Potrivit Raportului, beneficiarii expertizei contabile sunt magistrații: GHIMICI IRINA , CRISTESCU ANDREEA LIVIA, STOICESCU ANDREEA, GRAMĂ ION EMANUEL, MITROI COSMIN RADU, VASILE IUSTIN TEODO, POPESCU MIRELA ALEXANDRA. SERSEA OANA GEORGIANA, IURA ELENA VERONICA ANDREEA, în calitate de semnatari ai amicus curiae înregistrat de CCR sub nr.13824/09.12.2025-completare.

Judecătorii de mai sus activează la Judecătoria Sectorului 1, Tribunalul București și Curtea de Apel București. Nu se știe din ce motiv Elena Iura nu apare în tabelelele comparative din raport (vezi la concluzii).

Obiectivele expertizei contabile:

Simularea, pornind de la situația actuală, a cuantumului pensiei contributive pentru beneficiari la data îndeplinirii condițiilor de pensionare conform proiectului Plx 522/2025, nepromulgat.

2.Simularea, pornind de la situația actuală, a cuantumului pensiei de serviciu pentru beneficiari la data îndeplinirii condițiilor de pensionare conform proiectului Plx 522/2025, nepromulgat.

3.Efectuarea unei comparații între cele două valori.

Concluziile expertizei

Concluzia nr.1:

Pornind de la situația actuală, prin determinarea condiţiilor cumulative de pensionare, respectiv vârsta standard, vechimea în muncă realizată de cel puţin 35 de ani şi vechimea în magistratură de cel puţin 25 de ani, concluzionez că data îndeplinirii condițiilor de pensionare conform proiectului Plx 522/2025 este la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în Anexa nr.5 la Legea nr.360/2023. În cazul beneficiarilor acestei expertize, vârsta standard de pensionare este 65 de ani, deoarece beneficiarii sunt născuţi în perioada 1985-1994.

Vechimea în muncă realizată până în prezent, la care se adaugă vechimea în muncă de realizat până la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare prevăzută prin Proiect, adică vechimea totală în muncă sau stagiu total contributiv realizat la data pensionării depăşeşte pentru toţi beneficiarii drepturilor de pensie 40 ani, după caz. In acest caz, conform actualelor condiţii de pensionare in Sistemul Public de pensii, conform art.56 din Legea nr.360/2023, magistraţii pot beneficia de pensie de asigurări sociale pentru limită la vârsta de 60 de ani, dar nu pot beneficia de pensie de serviciu.

Concluzia nr.2:

Pornind de la situația actuală, cuantumul pensiei de serviciu pentru beneficiari la data îndeplinirii condițiilor de pensionare conform proiectului Plx 522/2025, nepromulgă este calculat în 3 variante de calcul. Varianta V1-fără creşteri salariale, Varianta V2-creşteri salariale totale cu procentul de 50%, Varianta V3- Cresteri salariale cu procentul de 70%, corespunzător anului pensionării şi criteriilor de estimare.

Concluzia nr.3:

Pentru compararea pensiei de asigurări sociale cu pensia de serviciu, am efectuat calculele pentru cele 3 variante de calcul prezentate la obiectivul nr.2.

În Varianta I, pensia de asigurari sociale este mai mare decat pensia de serviciu cu sumele nete: 9843 lei, 8972 lei, 9884 lei, 8815 lei, 8879 lei, 8599 lei, 10.321 lei, 9393 lei. In procente, pensia de asigurari sociale este mai mare decât pensia de serviciu netă cu 160,69%-187.08 %.

În Varianta II, pensia de asigurari sociale este mai mare decat pensia de serviciu cu sumele nete 3141 lei, 3297 lei, 4209 lei, 2533 lei, 1564 lei, 1478 lei, 3200 lei, 3111 lei. In procente, pensia de asigurari sociale este mai mare decât pensia de serviciu netă cu 106,92%-124,72%.

În Varianta III, pensia de asigurari sociale este mai mare decat pensia de serviciu cu sumele nete 461 lei, 1026 lei, 1938 lei, 21 lei, 100 lei, 53 lei, 1775 lei, 599 lei. In procente, pensia de asigurari sociale este mai mare decât pensia de serviciu netă 102,02%-110,04%.

In fapt, recalculând cuantumul brut al pensiei nete acordate (70% din venitul net) se constată că pensia de serviciu in cunatum brut este în marja de 48,58% -49,34%, după caz.

Raportul conţine 40 de pagini și anexe de calcul cuprinzând 129 pagini.

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns