CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat integral Raportul de activitate pe anul 2024 cu direcții de acțiune pentru acest an. ”Volumul de activitate al ICCJ a rămas în continuare unul ridicat, total atipic în Europa, pentru o instanță supremă”, se arată în preambulul documentului de 170 de pagini.
”Se impune însă evidențierea a trei aspecte esențiale sub aspectul impactului pe care l-au avut asupra activității Curții și în anul 2024 – și anume supraîncărcarea, fluctuația de personal și modalitățile de garantare a calității actului de justiție.
Astfel, în anul de referință pe rolul ICCJ s-au aflat 20.788 de cauze, dintre care doar 6.251 de cauze au rămas nesoluționate la sfârșitul anului 2024.
Așadar, deși volumul de activitate al ICCJ a rămas în continuare unul ridicat, total atipic în Europa, pentru o instanță supremă, cu rol preponderent de a judeca în casație, pe parcursul anului 2024, s-a consolidat tendința de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluționate la finalul fiecărui an, stocul de dosare fiind mai mic cu aproape 60 de procente față de anul 2019, și cu aproximativ 11,5% față de anul precedent.
Această tendință statistică constituie premisa diminuării și pe viitor a duratei de soluționare a cauzelor, obiectiv asumat constant în ultimii ani la nivelul instanței supreme, în contextul necesității de a oferi justițiabililor procese mai rapide și eficient administrate.
Ca urmare, aproape paradoxal, deși în anul 2024, numărul cauzelor nou-înregistrate – 13.729 – a continuat tendința de creștere manifestată în ultimii ani, volumul general de activitate a continuat tendința de scădere, și asta ca rezultat al diminuării semnificative a stocului de dosare, acesta fiind mai mic cu 28,23% față de nivelul anului 2019 și cu 5,49% fata de anul precedent.
Deși acest trend descendent este deja consolidat în timp, astfel cum o evidențiază indicatorii statistici, această scădere de la an la an este totuși prea lentă pentru a da o rezolvare imediată problemei supraîncărcării, care este cronică la nivelul Înaltei Curți și a condus în timp la o dezechilibrare a axei fundamentale de funcțiuni constituționale, care sunt împărțite între aceea de instanță judecătorească obișnuită și aceea de unificator al practicii judiciare și instanță de casație.”, se arată în partea introductivă a Raporutlui.
La capitolul final – ”Concluzii. Direcții de acțiune pentru anul 2025” sunt mai multe puncte, între care durata proceselor, ceea ce-i doare pe justițiabili cel mai tare.
”Din punct de vedere statistic, în anul 2024 s-a consolidat tendința de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluționate la finalul fiecărui an de referință (-11,45% față de anul precedent, respectiv -57,37% față de nivelul anului 2019), tendință cifrică care reflectă, pe de o parte, indicatorii privind durata de soluționare a cauzelor, iar, pe de altă parte, caracterul eficient al măsurilor de monitorizare și organizare administrativă aflate în aplicare la nivelul instanței supreme.
Ca urmare a atenției deosebite acordate de către corpul de judecători al ÎCCJ respectării dispozițiilor legale privind soluționarea cu celeritate și redactarea hotărârilor în termenele legale, volumul general de activitate a continuat să scadă la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție (-5,49%), în condițiile în care s-au înregistrat mai multe cauze noi decât în anul precedent (+0,47%). Această tendință reconfirmă concluziile menționate mai sus, dar ilustrează totodată nevoia unei reforme legislative reale a competențelor Înaltei Curți, fără de care, indiferent de mijloacele administrative folosite este imposibilă schimbarea paradigmei în care funcționează instanța supremă, de la o instanță obișnuită, cu un volum de activitate și o încărcătură per judecător total disproporționate față de rolurile sale constituționale și legale principale – de unificator al practicii judiciare și de instanță de casație.
Durata de soluționare variază între secțiile și formațiunile de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu specificul organizatoric, administrativ și de competență al acestora, însă evoluția acestui indicator calitativ este pozitivă sub aspect punctual.
Spre exemplu, la nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, cea mai aglomerată secție a instanței supreme, durata de soluționare a recursurilor a cunoscut un trend descrescător pe tot parcursul anului de referință, aflându-se la finalul acestuia la un nivel cu 25% mai scăzut față de nivelul anului 2022 și cu aproximativ 10% mai scăzut față de începutul anului 2024. Totuși, aceasta (aproximativ 9 luni) rămâne ridicată în raport cu obiectivele judecătorilor secției și așteptările cetățenilor, fiind necesare inclusiv măsuri legislative pentru accelerarea acestei tendințe pozitive, de aceea obiectivul instanței supreme pentru anul 2025 este ca redactarea hotărârilor în materia contenciosului administrativ și fiscal să se realizeze într-un interval de cel mult 8 luni.
Pe de altă parte, la nivelul Secției penale, a cărei activitate face probabil cel mai frecvent obiectul scrutinului public, se constată în anul de referință, că aproximativ 91% dintre cauzele aflate pe rol au fost soluționate într-un termen de sub 4 luni, în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depășit un an de la înregistrare.
Evoluțiile statistice urmărite pe ultimii 6 ani confirmă așadar crearea unui cadru administrativ propice performanței profesionale, îmbunătățirea principalilor indicatori de calitate privind activitatea judiciară fiind asumată de colectivul de judecători din cadrul instanței supreme.
Aceste trenduri sunt deja consolidate și este de așteptat să continue și pe parcursul anului 2025, însă accelerarea acestora în raport cu așteptările cetățenilor este o chestiune care necesită o abordare complexă și mai ales concursul Legiuitorului.”, se arată la concluzii.
