Mai multe instanțe anunță proteste față de ”lipsa de predictibilitate a reglementărilor preconizate în materia pensiilor de serviciu”

Tribunalul Gorj, Tribunalul Constanța, Tribunalul Botoșani, Judecătoria Târgoviște au publicat pe paginile instanțelor hotărârile adunărilor generale ale judecătorilor de la respectivele instanțe prin care își exprimă nemulțumirea față de propunerea de modificare a legii 303/2022 în ce privește pensia de serviciu. Instanțele anunță diverse forme de protest, inclusiv soluționarea doar a cauzelor urgente.

Tribunalul Gorj a emis o hotărâre în care explică pe larg motivele pentru care judecătorii sunt revoltați:

”Judecătorii Tribunalului Gorj îşi manifestă ferm dezaprobarea cu privire la lipsa de predictibilitate a reglementărilor preconizate în materia pensiilor de serviciu în varianta unei etapizări care să ducă la o pensionare accelerată  a unui număr mare de magistraţi, în condiţiile unui deficit major de personal în instanţele judecătoreşti, aceste măsuri nefăcând decât să ducă la o creștere a vulnerabilizării autorităţii judecătoreşti.

Consecința va fi aceea a afectării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, care vor deveni iluzorii, în condiţiile unui număr foarte mare de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată şi al parchetelor și al unui număr extrem de redus al magistraţilor implicaţi în activitatea judiciară.

Apreciem că atitudinea democratică şi constituţională care se impune este aceea ca puterea legislativă să invite la dialog reprezentanţii magistraţilor şi ai asociaţiilor profesionale în vederea analizării preconizatei reforme a condiţiilor de pensionare a magistraţilor pentru a evita colapsul sistemului judiciar.

Mai mult, deși amendamentele propuse la proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară la camera Deputaţilor își propun înlăturarea inechităţilor existente, se constată că acestea se adâncesc, fiind totodată nesocotite şi liniile directoare trasate de Curtea Constituţională prin Decizia 900/2020.

Astfel:

1.Referitor la vechimea minimă obligatorie doar în funcția de magistrat, se observă că, în vreme ce pentru toate celelalte categorii avute în vedere de proiectul de lege analizat, această vechime creşte, eşalonat, începând de la 14 ani, pentru magistraţi acesta creşte începând cu 20 de ani, deși până acum nu exista nicio condiție privind vechimea în funcție.

De exemplu, în ceea ce priveşte persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi (pct. V din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 14 ani la 25 ani; pentru membrii corpului diplomatic şi consular (pct. VI din amendamentele depuse) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani; pentru funcţionarii publici parlamentari (pct. VIII din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorată nici situația consilierilor de conturi, care vor beneficia şi în continuare, dacă au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet, de pensia de serviciu prevăzută de lege pentru magistraţi, în cazul acestora stagiul de cotizare în specialitate fiind de 9 ani (aceasta fiind durata mandatului unui consilier de conturi conform art. 46 alin 1 din legea 92/1994, mandat ce nu poate fi reînnoit).

Apreciem că o reglementare echitabilă ar consta în prevederea unui stagiu minim doar în funcția de judecător sau procuror, ce ar trebui să crească, eșalonat, începând cu anul 2024, de la 10 ani la 25 de ani, într-o perioadă de cel puțin 15 ani, respectându-se stagiul minim în specialitate juridică de 25 de ani existent în prezent.

2. Dezavuăm recalcularea pensiilor în plată, prevăzută atât de proiectul de lege iniţial cât şi de amendamentele depuse la Camera Deputaţilor.

3. Referitor la vârsta de pensionare, apreciem că orice discuţie despre impunerea unei vârste standard de pensionare este obligatoriu să aibă în vedere condiţiile în care magistraţii îşi desfăşoară activitatea, având în vedere şi lipsa acută de personal cu care sistemul de justiţie s-a confruntat în ultimii 20 de ani şi care s-a acutizat, cu precădere, în ultimii 6 ani.

Aceste condiţii justifică recunoaşterea beneficiului încadrării în condiţii deosebite de muncă (art. 29 din legea 263/2010) şi speciale (art. 30 din legea 263/2010) de muncă.

Orice măsură de „aliniere la principiul contributivităţii” trebuie în mod obligatoriu însoţită, şi în cazul magistraţilor, de recunoaşterea în favoarea acestora a beneficiilor de care se bucură şi ceilalţi salariaţi ce contribuie la sistemul public de pensii.

Astfel de măsuri au mai fost adoptate recent de legiuitor cu privire la alte categorii profesionale (de exemplu prin Legea 234/2019).

4. Cu privire la introducerea impozitului suplimentar calculat asupra părţii din pensie ce depăşeşte componenta contributivă, având în vedere că introducerea aceste cote de impozit mărite (30% în amendamentele depuse la Camera Deputaţilor) are ca scop diminuarea componentei necontributive a pensiei de serviciu, este important a reaminti faptul că această componentă reprezintă o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii.

O astfel de măsură constituie o afectare gravă a statutului magistraţilor, scopul lor final fiind în mod evident acela de a conduce la dispariţia pensiei de serviciu a magistraţţilor, ceea ce ridică serioase probleme de neconstituţionalitate

Nu în ultimul rând, în măsura în care statul înţelege să diminueze sau chiar să elimine această compensaţie, apreciem că o astfel de măsură trebuie în mod obligatoriu însoţită de eliminarea măcar parţială a interdicţiilor impuse magistraţilor, interdicţii pe care nicio altă categorie profesională nu le are.

5. Înlăturarea dispoziției de actualizare a pensiei în funcție de indemnizația unui magistrat aflat în activitate este de natură să conducă în timp la decalaje importante între acestea, nesocotindu-se principiul conform cărora pensia trebuie să se situeze la un nivel cât mai apropiat de cel al indemnizației magistratului în activitate.

Totodată, se impune menținerea dispoziției anterioare referitoare la adăugarea la cuantumul pensiei de serviciu a câte unui procent de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani.

6. De asemenea, nici modalitatea de stabilire a pensiei propusă conform eșalonării din Anexa 2 nu respectă acest principiu prevăzut de art.6.4 din Cartea europeană privind statutul judecătorilor adoptată în anul 1998 și reținut de Curtea Constituțională în deciziile sale privind pensia de serviciu a magistraților.

 Pentru toate aceste considerente,

1. Susținerea punctului de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii în scrisoarea deschisă din data de 05.04.2023 referitoare la proiectul de lege susmenționat

2. Necesitatea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în discuțiile referitoare la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru apărarea statutului magistraților și a independenței justiției, cu luarea în considerare a observațiilor sus menționate.

3. Necesitatea adoptării unui dialog social prin implicarea reprezentanților autorității judecătorești la dezbaterile din procedura parlamentară, în acord cu principiul cooperării loiale

4. Susținerea demersurilor legale întreprinse de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial cu privire la aceste modificări legislative

5. Susținerea Memoriului magistraților pensionari cu accent pe modalitatea de actualizare a pensiilor magistraților. Refuzul de actualiza pensia în raport cu indemnizația unui magistrat în activitate încalcă statutul nostru care trebuie respectat nu numai la stabilirea pensiei ci și la evoluția ei ulterioară.

6. Recurgerea la o formă de protest pe perioadă nedeterminată, în situația neluării în considerare a demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii.”

Comunicatul Tribunalului Constanța:

”La data de 31 mai 2023, ora 10.00, la sediul Tribunalului Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art.55 alin.(4) din Legea 304/20022 privind organizarea judiciară şi art. 38 lit. a) din Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii având înscrisă în ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraţilor.

După dezbateri şi supunere la vot Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Constanţa, în temeiul dispoziţiilor art.13 lit. c) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin H.C.S.M. nr. 3243/2022, a hotărât:

„1. Cu unanimitate de voturi, susţinerea poziţiei exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii faţă de actuala propunere de modificare a Legii 303/2022 în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare a magistraților;

2. Cu unanimitate de voturi, emiterea unui punct de vedere nefavorabil propunerii de modificare a art.211 din Legea nr.303/2022, în sensul că se impune eliminarea oricărei condiţii privind limită de vârstă pentru acordarea pensiei de serviciu, iar în subsidiar, se impune ca orice modificare legislativă cu privire la acest aspect să fie aplicabilă exclusiv pentru viitor, respectiv pentru magistrații care vor intra în profesie ulterior modificării legii, fără a afecta drepturile judecătorilor aflaţi în funcţie;
3. Cu unanimitate de voturi, emiterea unui punct de vedere ca o eventuală modificare a legii prin instituirea unei vârste legale de pensionare să facă obiectul unei reglementări cu caractergradual, etapizat, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraților, în mod similar cu majorarea graduală a vârstei standard de pensionare ce s-a realizat în sistemul public de pensii (prin stabilirea vârstei de pensionare raportat la luna şi anul naşterii asiguratului şi pentru o perioadă de timp mai îndelungată) sau similar cu celelalte pensii de serviciu (militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale), din 2030.

 

4. Cu unanimitate de voturi, propunerea de adoptare a unor forme de protestdintre cele mai ferme, ca reacţie faţă de modul  neloial de comunicare cu reprezentanții autorităţii judecătoreşti, concretizat în necomunicarea proiectelor de modificare legislativă într-un termen rezonabil care să permită consultarea reală, efectivă a corpului de magistrați şi faţă de nesocotirea statului judecătorului, a efectelor clare pe care măsurile vizate le vor produce asupra sistemului judiciar pe fondul lipsei totale de preocupare pentru rezolvarea problemelor reale din justiţie.

Adoptată azi, 31 mai 2023, la sediul Tribunalului Constanţa.”

Hotărârea Tribunalului Botoșani

Comments

comentarii