fbpx

Șoferul de TIR care i-a ucis pe tânăra avocată Diana Gușan și copilașul ei, condamnat la 16 ani de închisoare pentru omor!

Inconștiență totală! Tânăra avocată Diana Gusan și fiica ei de doar 1 an și 10 luni și-au pierdut viața, în august 2020, pentru că un șofer de TIR a vrut să evite un control ISCTR și a întors ilegal pe autostrada București-Pitești. Înainte de asta, manipulase aparatul tahograf, mersele pe contrasens pe o bretea a autostrăzii și staționase pe banda de urgență. Semiremorca nici nu avea poliță RCA, iar angajatorul șoferului este urmărit penal pentru că falsifica polițele de asigurare. Tribunalul Argeș l-a condamnat pe șofer la 16 ani de închisoare pentru omor calificat! Motivarea mai jos:

”În fapt, inculpatul Costăchioaia Cătălin, şofer profesionist de tir şi angajat la S.C. Cosnicomari SRL, în data de 17.08.2020, în jurul orelor 14:30, a plecat într-o cursă pentru a transporta marfă din ###### ########, #### #######, în orașul #######, #### ###, la volanul ansamblului rutier format din autoutilitara marca ### cu numărul ######### ce tracta semiremorca marca SCHMITZ cu numărul #########, traseul pe care urma să-l parcurgă fiind #######-Bacău-Ploiești-Găești-Pitești-#######.

În declaraţia pe care a dat-o în calitate de suspect, Costăchioaia Cătălin a declarat că a ajuns în #### ########## ## ### ##:00, iar aici a oprit autocamionul și a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteze, pentru a manipula aparatul tahograf şi a altera timpii de conducere.

Sub acest aspect, tribunalul notează că în declaraţia pe care a dat-o în faţa instanţei la data de 21.03.2022, inculpatul a avut o susţinere diferită de cea consemnată în declaraţia de suspect, arătând că a apăsat din greşeală pe un buton care a comandat scoaterea cardului din tahometru şi că nu a mai introdus cardul în aparat, întrucât aşa i s-a recomandat de alţi şoferi şi cunoştinţe pe care i-a consultat.

Tribunalul apreciază că această susţinere a inculpatului este nesinceră, având în vedere că în declaraţia pe care inculpatul a dat-o în calitate de suspect, în prezenţa apărătorului, a arătat în mod expres că în „oraşul Târgovişte, am alterat programul de condus al autoutilitarei prin montarea unui dispozitiv (magnet) pe impulsorul cutiei de viteze”.

În acest sens, apreciază ca nesinceră şi susţinerea constând în aceea că i-a fost impus de organele de cercetare penală să afirme că a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteză, având în vedere faptul că în declaraţia pe care a dat-o în calitate de inculpat, în faza de urmărire penală, a arătat că îşi menţine declaraţia dată în calitate de suspect, că recunoaşte şi regretă enorm cele întâmplate, neavând o astfel de susţinere până în momentul în care a solicitat să fie audiat de instanţă.

Mai mult decât atât, inculpatul este şofer profesionist de 20 de ani, astfel încât susţinerea acestuia potrivit cu care a scos din greşeală cardul tahograf, respectiv că nu a ştiut dacă este bine să-l introducă sau nu, din nou, în tahograf, nu poate fi primită.

De altfel, din raportul de eveniment grav de circulație întocmit de reprezentanții ISCTR (fila 49 din vol II al dosarului de urmărire penală)  reiese că în urma descărcării și analizării datelor din memoria cartelei tahograf a conducătorului auto și a tahografului digital s-a constatat intervenția asupra echipamentului de înregistrare. 

Prin urmare, tribunalul constată că această susţinere a inculpatului nu este susţinută de niciuna din probele administrate în cauză, iar prin încheierea prin care a fost finalizată procedura de cameră preliminară a fost constatată legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală, situaţie în raport de care va înlătura ca nesinceră declaraţia dată de inculpatul Costăchioaia Cătălin, sub acest aspect.

Pe cale de consecinţă, instanţa reţine că inculpatul Costăchioaia Cătălin a ajuns în #### ########## ## ### ##:00, iar aici a oprit autocamionul și a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteze, pentru a manipula aparatul tahograf şi a altera timpii de conducere, iar după ce a intervenit asupra echipamentului de înregistrare şi-a continuat deplasarea şi a ajuns pe autostrada A1, pe sensul de mers Bucureşti-Piteşti.

În zona km. 106 inculpatul a părăsit autostrada în mod corespunzător prin dreapta (breteaua de ieșire Pitești Sud – ####### – Craiova) şi a pătruns pe pasarela care traversează A1, iar în timp ce se afla pe pasarelă a observat în zona hipermarket-ului Metro Piteşti un echipaj al I.S.C.T.R. (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier) care se afla oprit pentru control. Pentru a evita controlul și o posibilă sancțiune contravențională (întrucât intervenise anterior asupra tahografului şi figura în acel moment ca fiind în perioada de repaus) inculpatul a încălcat marcajul longitudinal continuu de separare a sensurilor de circulație, a pătruns pe contrasens, pe breteaua de ieșire de pe autostradă spre Cătanele, sensul către București şi s-a deplasat în mod neregulamentar până la autostrada A1 aproximativ 700 metri.

În continuare, inculpatul a pătruns din nou pe autostradă, pe contrasens, virând stânga şi nu dreapta, înaintând pe sensul de mers Rm. Vâlcea-Bucureşti, a staţionat câteva momente pe banda de urgenţă a acestui sens de mers, după care, a pornit avariile, și-a continuat deplasarea pe banda de decelerare, iar ulterior a pătruns succesiv pe banda nr. 1 şi banda nr. 2 şi a virat stânga către breteaua de ieșire de pe autostradă (Pitești Sud-Craiova), blocând în acest fel, într-o poziţie transversală, ambele benzi ale sensului de mers spre Bucureşti, moment în care s-a produs coliziunea cu autoturismul marca BMW, cu numărul de înmatriculare #########, condus de persoana vătămată Gusan Ionuț, care circula din direcția Rm. Vâlcea către București, pe banda nr. 2 a sensului de deplasare.

În ce priveşte locul producerii impactului, din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor  #### ######, ######## ###### ###### şi ##### #### #########, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul Zipişi ########, procesul verbal de reconstituire, precum şi procesul verbal de cercetare la faţa locului, respectiv planşele foto aflate la dosar, rezultă că acesta a avut loc pe banda nr.2 a sensului de mers spre Bucureşti, în dreptul bretelei de acces spre Craiova/Piteşti Sud.

De asemenea, din raportul de expertiză tehnică ( fila 127 dosar urmărire penală) rezultă că impactul violent dintre cele două autovehicule s-a produs între jumătatea din dreapta în plan vertical a autoturismului BMW şi colţul din dreapta spate a semiremorcii Schmitz, după ansamblul roţii axei nr.3, cu o poziţie uşor înclinată spre stânga a autoturismului BMW, în încecarea conducătorului auto al acestuia de a evita impactul ocolind prin spatele semiremorcii şi o poziţie transversală a semiremorcii obturând/ocupând cele două benzi de mers spre Bucureşti ale carosabilului autostrăzii A1( conform schemei de impact fără scară din Fig.8).

În autoturismul BMW se mai aflau soţia persoanei vătămate, victima Gusan Anamaria Diana, pe scaunul din dreapta faţă, şi fiica celor doi soţi, victima ##### #### ########, în vârstă de 1 an și 10 luni, care era fixată în scaun de retenție, pe locul dreapta spate, persoane care, în urma impactului, au decedat.   

  Din raportul de autopsie cu nr. 234/B/2020 întocmit de S.J.M.L. Argeș reiese că moartea victimei Gusan Anamaria Diana, în vârstă de 25 de ani, a fost violentă. Ea s-a produs prin hemoragie meningo-cerebrală și hemoragie interna, consecința unui politraumatism cu componenta cranio-cerebrală și abdominală.   

 Leziunile traumatice cu caracter recent s-au putut produce la data de 18.08.2020 prin decelerare și lovire de corp dur, în condițiile unui accident rutier și sunt în legătură de cauzalitate directă, necondiționată cu decesul.

    Din raportul de autopsie cu nr. 235/B/2020 întocmit de S.J.M.L. Argeș reiese că moartea numitei ##### #### ########, în vârstă de 1 an şi 10 luni, a fost violentă. Ea s-a produs în urma zdrobirii extremității cefalice (neuro și viscerocraniu) consecința unui traumatism cranio-facial prin accident rutier.     

 Leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce la data de 18.08.2020 prin lovire cu și de corpuri dure și prin comprimare între corpuri dure (părți componente habitaclu autoturism) secundar deformării structurii de rezistență a autovehiculului, urmarea unei decelerări bruște în condițiile unui accident rutier (pasager minor dreapta spate în suport special pentru copii) și sunt în legătură de cauzalitate directă, necondiționată cu decesul. Decesul poate data din 18.08.2020.

       În cauză a fost întocmit raportul de expertiză tehnică de către dr. ing. ### ######, din care rezultă că starea de pericol ce a dus la producerea accidentului a fost generată de inculpatul Costăchioaia Cătălin, conducătorul TIR-ului care, ajuns în nodul rutier ce realizează joncțiunea  autostrăzii cu arterele rutiere spre/dinspre Pitești Sud, ####### Craiova și localitatea Căteasca, se integrează conform rutei sale de mers pe artera rutieră care-l conducea spre destinație, însă observă în momentele în care se afla pe pasarela ce supratraversa autostrada, prezența unei autospeciale a Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier și cum știa că prin nerespectarea programului de odihnă și condus, cum și pentru falsificarea înregistrării din aparatul tahograf este pasibil de o sancțiune pecuniară semnificativă, ia decizia eronată să-și continue deplasarea spre autostradă.

Ignorând pericolul producerii unui accident prin circularea voluntară în sensul opus de mers, inculpatul ajunge pe calea 2 a autostrăzii, în poziția de mers în sens invers sensului normal de mers (absolut imprevizibil și într-o poziție de neanticipat în traficul pe autostradă), după care insuficient asigurat la inițierea manevrei și lipsit de control vizual asupra potențialilor parteneri de trafic cărora le obtura traiectoria de mers, efectuează întoarcerea pe autostradă, manevră prin care a obturat întreaga lățime a autostrăzii, blocându-i astfel trecerea și traiectoria de mers a autoturismului BMW, condiție în care impactul a devenit inevitabil, conducătorul autoturismului BMW fiind în imposibilitate de evitare a accidentului deoarece accidentul s-a produs în interiorul timpului de siguranță al conducătorului auto. 

În expertiză s-a mai apreciat că inculpatul Costăchioaia Cătălin  a încălcat dispozițiile art. 35 alin.1, art. 41 alin.1 din OUG 195/2002. și art. 126 alin.1 lit.d din HG  1391/2006

Pentru a stabili cu exactitate locul producerii impactului în cauză a fost efectuat un nou raport de expertiză tehnică judiciară auto.

Din menţiunile inserate în cuprinsul raportului de nouă expertiză tehnică judiciară auto întocmit de expertul Zipişi ######## din cadrul BLETC de pe lângă Tribunalul Argeş reiese că locul producerii accidentului a fost pe banda  nr. 2 a sensului  de mers spre București al carosabilului autostrăzii A1 în zona km.107+392. Expertul auto a stabilit următoarele în capitolul în care a analizat dinamica evenimentului rutier:

        „În ziua de 18.08.2020 în jurul orelor 00:50 ansamblul rutier format din autotractorul ### SV.15.CNM  și semiremorca Schmitz  SV.89.CNM condus de către Costăchioaia Cătălin deplasându-se pe sensul de mers spre Râmnicu Vâlcea al carosabilului autostrăzii A1 cu destinația #######, în zona km 106 se angajează la dreapta pe breteaua de acces spre Timișoara/Craiova intrând  pe pasarela care traversează A1 moment în care sesizând că în dreptul Metro Pitești este un control trafic ISCTR pentru a se sustrage controlului virează brusc spre stânga peste marcajul longitudinal cu linie  continuă și pătrunde pe contrasensul sensului unic al bretelei spre Cătanele.

       Ajungând în aceste condiții  pe sensul de mers spre București al autostrăzii A1 în loc să se înscrie spre dreapta pe acest sens de mers pentru a intra în legalitate rutieră, virează la stânga deplasându-se pe contrasensul unic de mers al sensului de mers spre București al A1 trecând succesiv de pe banda de decelerație spre Cătanele, pe banda nr.1, și apoi pe banda nr.2 ajungând în dreptul bretelei spre Craiova/Pitești Sud al acestui sens de mers.

        În acest timp dinspre Râmnicu Vâlcea pe banda nr.2 a sensului de mers spre București, întrucât banda nr.1 era ocupată de alte ansambluri rutiere, se deplasa autoturismul BMW CJ.19.XGM condus de către ##### ##### în care în calitate de pasageri se aflau victimele decedate: Gusan Anamaria Diana pe bancheta dreapta față și minora ##### #### ######## de 1 an și 10 luni în scaunul de retenție pe bancheta dreapta spate.

         În momentele imediat următoare neatent, fără o minimă asigurare înspre Râmnicu Vâlcea, altfel nu se explică cum de ce nu a observat deplasarea autoturismului BMW dată de iluminarea farurilor, conducătorul ansamblului rutier efectuează dintr-o singură manevră un viraj la stânga pentru a pătrunde pe breteaua de acces spre Craiova/Pitești obturând/blocând în acest fel într-o poziție transversală ambele benzi ale sensului de mers spre București.

Surprins de manevra și blocarea sensului de mers spre București de către ansamblul rutier conducătorul autoturismului BMW nu mai dispune de timpul și spațiul necesar, de siguranță, evitării impactului cu semiremorca Schmitz cu toate că a încercat evitarea coliziunii manevrând autoturismul spre spatele semiremorcii.

         Se produce în aceste condiții pe banda nr.2 un impact violent între treimea din dreapta a autoturismului și colțul din dreapta spate al semiremorcii.

         Ansamblul rutier își continuă deplasarea și este oprit pe breteaua de acces spre Craiova/Pitești Sud iar autoturismul BMW după ce glisează (șterge) ușor cu aripa stânga spate glisiera centrală, consecința acționării sistemului de frânare este oprit pe banda nr.1 a sensului său de mers spre București, cu fața spre București.

           Datorită diferențelor de cote dimensionale în plan vertical între caroseria autoturismului BMW și colțul din dreapta spate al semiremorcii se produce distrugerea/secționarea treimii din dreapta a caroseriei autoturismului BMW, antrenarea pavilionului și deplasarea acestuia spre banchetele din dreapta care au condus la rănirea gravă a minorei ##### #### ######## de 1 an și 10 luni care a decedat instantaneu precum și rănirea gravă a victimei Gusan Anamaria Diana care a fost preluată și transportată cu ambulanța la spital unde a survenit și decesul acesteia”.

     Expertul a concluzionat  că existau posibilități tehnice de a evita producerea accidentului de către inculpatul ############ #######, conducătorul ansamblului rutier, dacă acesta nu pătrundea voluntar pe sensul unic de mers spre București al carosabilului autostrăzii A1, deplasându-se în sens invers spre Râmnicu Vâlcea succesiv prin trecere de pe banda nr.1, pe banda nr.2, finalizând cu blocarea celor două benzi de mers în momentul efectuării manevrei neregulamentare de virare spre stânga pentru a pătrunde pe breteaua de acces spre Craiova/Pitești,  manevră prin care a obturat traiectoria firească de mers spre București a autoturismului BMW.  

      Relativ la conduita persoanei vătămate, expertul a precizat că aceasta, circulând regulamentar cu autoturismul BMW CJ.19.XGM pe banda nr. 2 a sensului său de mers spre București al carosabilului autostrăzii A1 nu a avut posibilități tehnice de evitare a accidentului,  impactul producându-se în interiorul spațiului său de siguranță.

     Din raport reiese că în momentul producerii impactului viteza autoturismului BMW a fost de cca. 126-127 de km/h, iar starea de pericol care a dus la producerea impactului a fost generată de inculpat.

           Expertul Zipisi Gheorghe a arătat în raportul de expertiză întocmit că a estimat viteza de deplasare a autoturismului BMW, având în vedere energiile cinetice disipate în lucru mecanic ca urmare a acţionării sistemului de frânare, a deplasării post impact într-o mişcare de rototranslaţie, la deformarea masei metalice ca urmare a impactului cu semiremorca.

            De asemenea, expertul a arătat că nu exista spaţiul necesar pentru conducătorul autoturismului BMW de evitare a coliziunii cu semiremorca ansamblului rutier nici dacă observa ansamblul rutier pe banda sensului său de mers din momentul iniţierii de către acesta a manevrei de viraj spre breteaua de acces spre Craiova, concluzionând că accidentul s-a pprodus în interiorul spaţiului de siguranţă al conducătorului autoturismului BMW #########.

             În acest sens, se arată în raportul de expertiză că spaţiul maxim de care dispunea conducătorul autoturismului BMW pentru oprirea fără impact a acestuia este de 79,68 m, în condiţiile în care ar fi observat ansamblul rutier pe banda sensului său de mers din momentul iniţierii de către acesta a manevrei de viraj spre breteaua de acces spre Craiova, iar viteza de evitare a accidentului corespondentă câmpului vizual avut faţă de luminile de întâlnire este de 62-63 km/h, mult sub limita maxim admisă de 130 km/h şi nejustificată circulaţiei în regim de autostradă.

           Inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, modificându-şi susţinerile în mai multe rânduri.

Astfel, conform procesului-verbal de reconstituire din data de 18.08.2020, cu ocazia cercetării la faţa locului, inculpatul Costăchioaia Cătălin a indicat traseul pe care l-a urmat, respectiv modalitatea în care a condus pe contrasens, până la locul impactului.

 De asemenea, în declaraţia pe care a dat-o în calitate de suspect, declaraţie pe care atunci când a fost audiat în calitate de inculpat în faţa organelor de urmărire penală, a arătat că şi-o menţine, a recunoscut săvârşirea faptei aşa cum a fost reţinută prin actul de sesizare, cu o singură excepţie, respectiv a susţinut că în momentul în care se afla pe pasarela care traversează A1, a văzut un echipaj al I.S.C.T.R. şi, din cauza emoţiilor, a pătruns pe contrasens fără să îşi dea seama.

            În declaraţia pe care a dat-o la data de 5.10.2020, în prezenţa procurorului şi a apărătorului ales ( fila 80 din vol.I al dosarului de urmărire penală) a arătat că îşi menţine declaraţia pe care a dat-o în calitate de suspect, arătând că în data de 17.08.2020, în jurul orelor 23,00, a oprit în Târgovişte, unde a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteză pentru a figura ca fiind în pauză, menţionând că aceasta este o practică uzuală în rândul şoferilor de TIR.

           A mai declarat inculpatul că în timp ce mergea pe podul care traversează autostrada şi permite accesul în Municipiul Piteşti, a văzut luminile unui echipaj al ISCTR şi, fiindu-i teamă să nu fie sancţionat contravenţional pentru că a montat acel magnet, a virat stânga trecând peste linia continuă care separă sensurile de mers, după care şi-a continuat deplasarea pe contrasens cu intenţia de a ajunge pe A1, pe sensul de mers spre Bucureşti.

            În faţa instanţei, inculpatul Costăchioaia Cătălin,, de asemenea, a avut o atitudine oscilantă, fără să ofere o justificare întemeiată.

            Astfel, la termenul la care s-a dat citire actului de sesizare, inculpatul Costăchioaia Cătălin,, în prezenţa apărătorului ales, a arătat că recunoaşte săvârşirea faptei şi că solicită ca judecarea cauzei să se facă în baza recunoaşterii învinuirii, respectiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

            După ce instanţa a respins cererea de judecare a cauzei pe procedura simplificată, inculpatul, prin apărător, a arătat că înţelege să conteste toate probele administrate în faza de urmărire penală şi că nu înţelege să dea o declaraţie la acel moment procesual.

            Ulterior, la termenul din data de 21.03.2022, inculpatul a fost audiat de instanţă, la cererea sa, ocazie cu care a arătat că nu îşi menţine declaraţiile pe care le-a dat în faza de urmărire penală, motivat de faptul că anumite afirmaţii pe care le-a făcut i-au fost impuse, iar atunci când a fost audiat în dimineaţa zilei ulterioare celei în care s-a produs accidentul se afla într-o stare avansată de oboseală.

            Sub acest ultim aspect, tribunalul apreciază ca fiind nesincere motivele invocate de inculpat, având în vedere, pe de o parte, că în situaţia în care starea de sănătate fizică sau psihică nu i-ar fi permis să dea declaraţie, acesta avea posibilitatea să încunoştinţeze organul de cercetare penală despre acest lucru, iar pe de altă parte, cu ocazia audierii în calitate de inculpat, atât la data de 19.08.2020, cât şi la data de 5.10.2020, nu a avut o astfel de susţinere, arătând că îşi menţine declaraţia pe care a dat-o în calitate de suspect.

            În ce priveşte susţinerea conform căreia în momentul în care se afla pe pasarela care traversează A1, a văzut un echipaj al ISCTR şi, din cauza emoţiilor, a pătruns pe contrasens fără să îşi dea seama, tribunalul o apreciază ca fiind nesinceră, sens în care notează că inculpatul avea la data producerii accidentului o vechime de aproximativ 20 de ani ca şofer profesionist, se deplasase anterior pe acest traseu de aproximativ 50 de ori (conform declaraţiei de la fila 80 vol II) astfel încât nu poate fi credibilă susţinerea că a încălcat marcajul longitudinal continuu ce separa cele două sensuri de mers fără să îşi dea seama ce face şi că nu a realizat că se afla pe contrasens.

  Această susţinere a inculpatului vine în contradicţie şi cu declaraţia martorului Iunker #### ######, şoferul autoturismului cu nr.#########, care a arătat că în apropierea drumului care duce din autostradă spre Cătanele a văzut un tir care se deplasa pe contrasens, pe banda de urgenţă, cu luminile oprite.

  Or, faptul că inculpatul a stins luminile autovehiculului pe care îl conducea pe contrasens nu dovedeşte că acesta se afla din greşeală pe acel drum, ci, din contră, că ştia unde se află, respectiv pe contrasens, şi că dorea să nu fie văzut în această situaţie de un eventual echipaj de control.

 De asemenea, înainte de a pătrunde de pe breteaua de ieşire Catanele în autostrada A1, pe contrasens, inculpatul a avut posibilitatea să vireze spre dreapta pentru a se înscrie pe sensul corect, cel spre Bucureşti, însă acesta a ales să vireze la stânga şi să se deplaseze pe contrasens spre Piteşti.

Prin urmare, este cert faptul că inculpatul Costăchioaia Cătălin,, anterior producerii accidentului, cu intenţia de a evita controlul reprezentanţilor I.S.C.T.R. a luat hotărârea de a se deplasa pe contrasens, conducând ansamblul rutier din momentul în care a pătruns pe contrasens şi până la locul impactului aproximativ 700 metri ( raportul de expertiză- fila 132 din dosarul de urmărire penală).

 Pe cale de consecinţă, apreciază ca fiind nesinceră şi susţinerea pe care inculpatul a avut-o cu ocazia audierii de către instanţă, la termenul din data de 21.03.2022, potrivit cu care atunci când şi-a dat seama că se află pe contrasens a încercat să iasă cu spatele de pe breteaua de ieșire de pe autostradă spre Cătanele, însă nu a reuşit întrucât drumul era în pantă şi din roţile ansamblului rutier începuse să iasă fum, având în vedere că acesta nu se afla dintr-o eroare pe acel drum, ci conştient şi cu scopul de evita un eventual control.

În acelaşi sens, tribunalul reţine că, inculpatul, în situaţia în care ar fi pătruns dintr-o eroare pe contrasens, ar fi putut apela la serviciul de urgenţă 112 şi să solicite ajutor asistat, lucru pe care însă nu l-a făcut, preferând să ruleze în acest fel aproximativ 700 de metri.

De asemenea, tribunalul apreciază ca nesinceră şi susţinerea pe care inculpatul a avut-o cu ocazia audierii în faţa instanţei la data de 21.03.2022, conform căreia după ce a intrat din nou pe autostradă A1, pe contrasens, s-a dat jos din autovehicul pentru a verifica ce posibilităţi are să iasă de pe contrasens şi că a fost ajutat să facă manevra de viraj la stânga de un alt şofer al unui mijloc de transport marfă, care a oprit în faţa sa şi l-a dirijat prin staţie.

Această susţinere a inculpatului nu este susţinută de probele administrate în cauză, martorii Iunker #### ######, ######## ###### ###### şi ##### #### ######### arătând în declaraţiile pe care le-au dat că, înainte ca martorul Iunker #### ###### să facă manevra de ieşire spre Catanele, au observat pe banda de decelerare un camion cu luminile stinse, care mergea pe contrasens, cu care ar fi putut intra în coliziune dacă martorul Iunker nu îl evita şi că după ce au ajuns pe celălalt sens de mers au văzut cum şoferul acelui camion încerca să facă o manevră de întoarcere.

Niciunul dintre martori nu a confirmat prezenţa unui alt autovehicul în preajma ansamblului rutier condus de inculpat, ci, din contră, martorul ######## ###### ###### a arătat că în momentul anterior impactului dintre cele două autovehicule, pe banda nr.1 se deplasa un ### care a frânat pentru a evita o coliziune cu ansamblul rutier condus de inculpat, ### care însă, după producerea accidentului nu a oprit, continuându-şi deplasarea către Bucureşti.

 Prin urmare, având în vedere cele reţinute anterior, actele şi lucrările dosarului, instanţa constată dincolo de orice îndoială că inculpatul ############ #######, în data de 18.08.2020, în jurul orei 00.58, în timp ce efectua un transport de marfă la volanul ansamblului rutier format din autoutilitara marca ### cu numărul ######### ce tracta semiremorca marca SCHMITZ cu numărul #########, la intrarea în #### #######, pentru a evita un control ISCTR, a virat brusc la stânga pe podul care traversează Autostrada A1, a încălcat marcajul rutier continuu și a pătruns pe contrasens, rulând apoi câteva sute de metri pe breteaua de acces din A1 către Cătanele, după care a pătruns pe contrasens pe A1, s-a deplasat aproximativ 100 de m în direcţia Bucureşti-Rm. Vâlcea, iar apoi a pătruns succesiv pe banda nr. 1 şi banda nr. 2, a virat stânga către breteaua de ieșire de pe autostradă (Pitești Sud-Craiova), blocând în acest fel, într-o poziţie transversală, ambele benzi ale sensului de mers spre Bucureşti, moment în care s-a produs coliziunea cu autoturismul marca BMW, cu numărul de înmatriculare #########, condus de persoana vătămată ##### #####, care circula din direcția Rm. Vâlcea către București, pe banda nr. 2 a sensului de deplasare, provocând decesul victimelor ##### ######## ##### şi ##### #### ########.

         Fapta inculpatului ############ #######, astfel cum a fost reţinută anterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal rap. art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal.

Sub raport obiectiv, instanţa reţine, cu privire la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art.188 alin.1 rap. la art.189 alin.1 lit.f Cod penal acţiunea inculpatului ############ #######, care după ce a încălcat marcajul rutier continuu și a pătruns pe contrasens, rulând apoi câteva sute de metri pe breteaua de acces din A1 către Cătanele, a pătruns pe contrasens pe autostrada A1, succesiv pe banda nr.1 şi banda nr.2 a autostrăzii A1, în direcţia Piteşti-Bucureşti şi a virat stânga către breteaua de ieșire de pe autostradă (Pitești Sud-Craiova), blocând în acest fel, într-o poziţie transversală, ambele benzi ale sensului de mers spre Bucureşti, acţiune în urma căreia s-a produs coliziunea cu autoturismul marca BMW, cu numărul de înmatriculare #########, condus de persoana vătămată ##### #####, care circula din direcția Rm. Vâlcea către București, pe banda nr. 2 a sensului de deplasare, provocând decesul victimelor ##### ######## ##### şi ##### #### ########.

 Tribunalul reţine că între acţiunea inculpatului ############ #######, astfel cum a fost descrisă anterior, şi decesul celor două victime există legătură de cauzalitate directă, precum şi faptul că doar inculpatul a avut posibilitatea să evite producerea accidentului.

  Sub acest aspect, tribunalul notează că în antecedenţa cauzală a rezultatului produs trebuie identificate toate contribuţiile care ar putea avea legătură cauzală cu acesta, iar pentru verificarea valorii cauzale a contribuţiilor se analizează legătura concretă pe care o au cu producerea rezultatului, luându-se în calcul şi cea mai mică legătură concretă.

  Or, în cauza de faţă, în lipsa oricăreia dintre acţiunile inculpatului, astfel cum au fost reţinute anterior, rezultatul nu s-ar fi produs în acelaşi mod.

              De asemenea, aşa cum s-a reţinut şi anterior, din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Zipişi ######## rezultă că nu a existat spaţiul necesar pentru conducătorul autoturismului BMW de evitare a coliziunii cu semiremorca ansamblului rutier nici dacă ar fi observat ansamblul rutier pe banda sensului său de mers din momentul iniţierii de către acesta a manevrei de viraj spre breteaua de acces spre Craiova, accidentul producându-se în interiorul spaţiului de siguranţă al conducătorului autoturismului BMW #########.

             De asemenea, din raportul de expertiză rezultă că spaţiul maxim de care dispunea conducătorul autoturismului BMW pentru oprirea fără impact a acestuia a fost de 79,68 m, în condiţiile în care ar fi observat ansamblul rutier pe banda sensului său de mers din momentul iniţierii de către acesta a manevrei de viraj spre breteaua de acces spre Craiova, iar viteza de evitare a accidentului corespondentă câmpului vizual avut faţă de luminile de întâlnire este de 62-63 km/h, adică cu mult sub limita maxim admisă de 130 km/h şi nejustificată circulaţiei în regim de autostradă.

             Prin urmare, persoana vătămată Gusan Ionuț nu a avut posibilităţi tehnice de a evita coliziunea cu autovehiculul condus de inculpat, fiind surprins, accidentul producându-se în interiorul spaţiului său de siguranţă.  

             Sub raport subiectiv, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, având în vedere că probele administrate în cauză relevă faptul că inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului constând în uciderea a două persoane şi a acţionat acceptând posibilitatea ca acest rezultat să se producă..

             Astfel, tribunalul reţine că inculpatul a luat hotărârea de a evita controlul reprezentanţilor ISCTR pătrunzând pe contrasens şi deplasându-se astfel o distanţă de aproximativ 700 de metri, deşi vizibilitatea era redusă şi deşi putea apărea din sens invers un alt autoturism, iar atunci când a pătruns din nou în autostrada A1 nu a virat dreapta, pentru a se deplasa pe sensul corect, ci a virat stânga şi a început să se deplaseze tot pe contrasens, ba mai mult decât atât, conform declaraţiilor martorilor, la un moment dat s-a oprit cu luminile stinse pe banda de urgenţă, fiind evitat în ultimul moment de martorul Iunker #### ######, precum şi de un alt tir care se deplasau pe banda nr.1 a autostrăzii.

           De asemenea, deşi a fost atenţionat prin staţie şi lumini intermitente de mai mulţi şoferi, ba chiar ameninţat de unii dintre aceştia că vor suna la 112, inculpatul nu s-a oprit, ci a rulat cu autovehiculul pe banda nr.1 şi apoi pe banda nr.2, după care a făcut un viraj la stânga obturând orice posibilitate de circulaţie a autovehiculelor ce se deplasau spre Bucureşti dinspre Piteşti.

            În acelaşi sens, tribunalul reţine că în momentul în care a făcut acest viraj la stânga, inculpatul nu avea vizibilitate în partea dreaptă, de unde venea autoturismul BMW, iar din cauza poziţiei transversale a ansamblului rutier, precum şi a faptului că afară era întuneric, nu putea fi văzut de autoturismele care se deplasau regulamentar dinspre Piteşti.

            Prin urmare, având în vedere că în momentele în care se afla pe banda de urgenţă, autovehiculul condus de inculpat fusese evitat în ultimul moment de două autoturisme care se deplasau regulamentar, tribunalul reţine că inculpatul, atunci când a luat hotărârea de a face acest viraj la stânga prin care a fost obturat accesul autoturismelor ce se deplasau dinspre Piteşti, a acceptat posibilitatea de intra în coliziune cu acestea, precum şi posibilitatea de a deceda două sau mai multe persoane.

            Tribunalul nu contestă aptitudinile profesionale ale inculpatului care a susţinut că a hotărât să facă această manevră bazându-se pe experienţa sa şi nu pe hazard, însă reţine că nu inaptitudinea acestuia de a face o astfel de manevră a dus la moartea celor două persoane, ci faptul că prin această manevră a fost blocat accesul autoturismului BMW care se deplasa regulamentar dinspre Piteşti pe autostrada A1, unde se circula în regim de viteză crescută, iar şoferul acestuia nu a avut posibilitatea tehnică de a evita accidentul.

            Sub acest aspect, tribunalul apreciază ca fiind nefondate susţinerile formulate de inculpat, conform cărora a săvârşit fapta din culpă şi nu cu intenţie indirectă.

             Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art.16 alin.3 lit.b Cod penal, fapta este săvârşită cu intenţie eventuală când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.

           Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art.16 alin.4 lit.a Cod penal, fapta este săvârşită din culpă cu prevedere când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce.

           Elementul comun al infracţiunilor săvârşite cu intenţie indirectă sau din culpă cu prevedere îl constituie împrejurarea că, atât în cazul comiterii faptei cu intenţie indirectă, cât şi în cazul comiterii faptei din culpă cu prevedere, făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar în prima ipoteză acest rezultat deşi neurmărit, este acceptat de făptuitor, ce manifestă o atitudine de indiferenţă cu privire la acesta sau speră că acest rezultat nu se va produce, iar în cea de a doua ipoteză, acest rezultat nu este acceptat, socotindu-se fără temei că nu se va produce, bazându-se în acest sens pe anumite împrejurări obiective pe care în concret le apreciază în mod eronat.

            Astfel,  în cazul intenţiei indirecte, infractorul faţă de rezultatul pe care îl prevede, are o atitudine indiferentă de acceptare a acestuia, întrucât acesta nu face nimic pentru preîntâmpinarea rezultatului, rămâne pasiv, iar în cazul culpei cu prevedere, rezultatul prevăzut nu este acceptat, neacceptarea rezultând din atitudinea făptuitorului care speră să-l preîntâmpine bazându-se pe elemente directe care ţin de împrejurările în care are loc activitatea, proprietăţile instrumentului cu care se acţionează (vizibilitate bună, frâne bune), ca şi pe elemente subiective (calitate de buni conducători auto, experienţă îndelungată în conducere).

          Aşa cum s-a reţinut şi anterior, inculpatul, ignorând faptul că era noapte şi se afla pe contrasens, că fusese evitat de două autoturisme în ultimul moment, precum şi faptul că fusese atenţionat şi chiar ameninţat de alţi conducători care îl considerau un real pericol, a făcut manevra de a se deplasa pe contrasens, traversând banda nr.1 şi banda nr.2, după care a virat la stânga, obturând accesul autovehiculelor ce se deplasau regulamentar dinspre Piteşti, fără să se bazeze pe elemente directe sau subiective, ci doar pe hazard.

            Inculpatul nu a avansat nicio împrejurare obiectivă plauzibilă în susţinerea formei de vinovăţie a culpei, ci a susţinut doar că s-a asigurat înainte de a se deplasa pe banda nr.1 şi banda nr.2 şi de a face virajul la stânga pe contrasens, şi că atunci când a luat hotărârea de a face această manevră s-a bazat pe experienţa sa profesională.

            Sub acest aspect, tribunalul reţine că susţinerea inculpatului conform căreia a fost ajutat şi dirijat de un alt şofer de ###, prin staţie, să facă această manevră în siguranţă, este nedovedită şi nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

           De asemenea, reţine că tocmai experienţa profesională a inculpatului dovedeşte că acesta s-a bazat pe hazard atunci când a făcut această manevră, întrucât cunoştea faptul că se află pe autostradă, unde se circulă cu o viteză ridicată, că este noapte şi vizibilitatea este redusă, precum şi că poziţionând ansamblul rutier într-o poziţie transversală pe autostradă, acesta nu putea fi văzut decât de la o distanţă mică, lateralele nefiind luminate.

           În concluzie, tribunalul constată că împrejurările invocate de inculpat în dovedirea neacceptării rezultatului finalmente produs nu sunt de natură a duce la concluzia că inculpatul a săvârşit fapta cu forma de vinovăţie a culpei.

           În ce priveşte susţinerea formulată de inculpat, prin apărător, potrivit cu care inculpatul a săvârşit fapta cu forma de vinovăţie a culpei fără prevedere, tribunalul, pentru considerentele expuse anterior, ce nu se mai impun a fi reluate, o apreciază ca nefondată.

           Mai mult decât atât, tribunalul notează că inculpatul a avut această solicitare după ce a solicitat instanţei schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art.188 alin.1 rap. la art.189 alin.1 lit.f Cod penal în infracţiunea prevăzută de art.192 alin.2 şi 3 Cod penal, ocazie cu care a susţinut că a săvârşit fapta cu forma de vinovăţie a culpei cu prevedere, socotind fără temei că rezultatul nu se va produce ( fila 245 din dosarul instanţei) împrejurare din care rezultă încă o dată că acesta a avut de-a lungul procesului penal susţineri ce se contrazic.

           Pe cale de consecinţă, având în vedere cele reţinute anterior, ansamblul factual relevat de mijloacele de probă administrate în cauză, ţinând seama de persoana inculpatului, şofer profesionist cu o experienţă de aproximativ 20 de ani, vârsta şi caracteristicile psiho-fizice ale acestuia, caracterizate printr-o evidentă maturizare, tribunalul reţine că fapta inculpatului, astfel cum a fost reţinută anterior, a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte. 

           Referitor la susţinerea inculpatului potrivit cu care în cauză sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute de art.26 alin.2 Cod penal tribunalul o apreciază ca fiind nefondată, având în vedere că, aşa cum s-a reţinut anterior, acesta nu s-a aflat în stare de necesitate în momentul comiterii faptei, ci a luat hotărârea să se deplaseze pe contrasens pentru a evita un eventual control al reprezentanţilor ISCTR, având la îndemână, oricând, pe parcursul celor aproximativ 700 de metri parcurşi pe contrasens, să se oprească şi să anunţe telefonic autorităţile, ba chiar să ruleze pe sensul corect în momentul în care a pătruns din nou în autostradă, fără ca bunurile pe care le transporta să fie puse în pericol.

          Or, prin faptul că inculpatul a continuat să ruleze pe contrasens, ba mai mult decât atât, să efectueze manevra de a pătrunde pe cele două benzi, pe contrasens, şi să vireze la stânga, poziţionând autovehiculul într-o poziţie transversală pe autostradă dovedeşte că nu şi-a pus niciun moment problema că bunurile pe care le transportă sunt pericol, ci doar că trebuie să evite controlul autorităţilor cu orice preţ.            

           La alegerea şi individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite şi persoana inculpatului, în baza criteriilor generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 74 C.pen., raportate în prezenta cauză.

           Astfel, în ceea ce priveşte circumstanţele legate de faptă, instanţa are în vedere gravitatea deosebită a faptei prin raportare, în primul rând, la valorile sociale ocrotite de legiuitorul penal prin incriminarea faptelor şi vătămate de inculpat prin comiterea acesteia-viaţa persoanei, împrejurările în care a fost săvârşită, astfel cum au fost reţinute anterior, natura şi gravitatea rezultatului produs, respectiv faptul că au decedat 2 persoane.

            Tribunalul constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art.75 lit.c Cod penal, întrucât, pentru considerentele expuse anterior, susţinerile inculpatului potrivit cu care a ajuns din eroare sau din cauza emoţiilor pe contrasens sunt neîntemeiate, la fel şi cele conform cărora nu a mai putut ieşi de pe contrasens întrucât roţile ansamblului rutier au patinat.

            În ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, tribunalul are în vedere că acesta este şofer profesionist de aproximativ 20 de ani şi că nu are antecedente penale, că s-a prezentat la toate termenele de judecată şi a respectat obligaţiile stabilite de către organele judiciare, precum şi faptul că pe parcursul procesului penal nu a avut o atitudine sinceră, formulând susţineri diferite, contradictorii.

           În raport de aceste aspecte, reţinând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art.396 alin.10 Cod procedură penală, instanţa urmează a se orienta către aplicarea, faţă de inculpat, a pedepsei închisorii orientate către minimul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal rap. art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal.

             Pentru aceste motive, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta reţinută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare există, constituie infracţiune şi a fost comisă de către inculpat cu vinovăţia cerută de lege, în baza art. 188 alin. 1 Cod penal rap. art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal va condamna pe inculpatul Costăchioaia Cătălin, la pedeapsa de 16 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal rap. art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal, ce se va executa în condiţiile art.60 Cod penal, respectiv în regim de detenţie.

 Cu privire la pedepsele complementare, instanţa are în vedere faptul că potrivit dispoziţiilor prevăzute de art.189 alin.1 Cod penal aplicarea acestora este obligatorie, dar şi că faţă de gravitatea infracţiunii şi persoana inculpatului, rezultă că acesta nu poate exercita funcţii care, prin esenţa lor, implică existenţa încrederii societăţii în persoana care exercită funcţia. Deopotrivă, instanţa consideră că faţă de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, se impune interzicerea faţă de inculpat a dreptului de a conduce orice fel de autovehicule.

 Faţă de acestea, instanţa va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară pe lângă infracţiunea pentru care a dispus condamnarea, după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, i) – dreptul de a conduce orice fel de autovehicule, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

  Pentru aceleaşi motive, în temeiul art. 65 alin. 1 C pen. va interzice cu titlu de pedeapsă accesorie aceleaşi drepturi prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b) şi i) Cod penal, pe perioada executării pedepsei principale.

  În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a) C.proc .pen. rap. la art. 72 alin.1 C.pen. va deduce din pedeapsa principală durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu a inculpatului, începând cu data de 18.08.2020 şi până la data de 17.09.2021, inclusiv.

              În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen., faţă de gravitatea faptei pentru care a fost judecat inculpatul, reţinând că subzistă temeiurile pentru care a fost luată şi menţinută măsura controlului judiciar, precum şi faptul că nu au apărut temeiuri noi care să impună o altă soluţie, va menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpat.

  În baza art.7 din Legea nr.76/2008 instanţa va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

              În ce priveşte latura civilă a cauzei, tribunalul reţine următoarele:

   Prin cererea înregistrată la data de 21.01.2021, astfel cum a fost precizată la data de 15.03.2021, numiţii ###### ###### ########, în calitate de tată al persoanei decedate ##### ######## şi bunic matern al minorei decedate ##### #### ######## s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 euro daune morale, ###### #######, în calitate de bunică paternă a persoanei decedate ##### ######## ##### şi străbunică a minorei ##### #### ######## s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 euro daune morale,  ###### #### #####, în calitate de mătuşă pe linie maternă a persoanei decedate ##### ######## ##### şi a minorei decedate s-a constituit parte civilă cu suma de 300.000 euro daune morale, ###### #######, în calitate de bunic matern al persoanei decedate ##### ######## ##### şi străbunic matern al minorei decedate ##### #### ######## s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 euro daune morale şi ###### ####, în calitate de bunică maternă a persoanei decedate ##### ######## ##### şi străbunică maternă a minorei decedate ##### #### ######## s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 euro daune morale.

 De asemenea, prin cererea înregistrată la data de 21.01.2021, astfel cum a fost precizată la data de 15.03.2021, numiţii ##### #####, ##### #### şi ##### ####### s-au constituit părţi civile cu suma de 12.500 euro daune materiale reprezentând cheltuieli şi daune rezultate din accident, respectiv cu suma de 15.000 euro daune materiale reprezentând contravaloarea autoturismului BMW F34 ce a fost avariat în totalitate în urma accidentului.

           Totodată, numitul ##### #####  s-a constituit parte civilă cu suma de 600.000 euro daune morale, iar numiţii ##### #### şi ##### ####### cu câte 400.000 euro daune morale.

           ## data de 1.03.2021, Societatea de ######### ########### #### ######### S.A. a solicitat să se constate că nu are calitate de parte responsabilă civilmente, întrucât nu există o poliţă de asigurare pentru autoutilitara marca ### cu nr. de înmatriculare #########, cea depusă la dosarul cauzei fiind falsă, şi nici în baza poliţei de asigurare obligatorie RCA serai R4O 25/C25/HP emisă pentru semiremorca marca SCHMITZ cu numărul de înmatriculare #########, întrucât accidentul rutier s-a produs în timp ce semiremorca era ataşată unui cap tractor.

            La data de 24.05.2022, părţile civile ##### #####, ##### ### şi ##### ####### au depus o cerere prin care au arătat că înţeleg să îşi majoreze cuantumul daunelor materiale la suma de 94.060,01 lei.

           Pe latura civilă a acuzei a fost administrată proba cu înscrisuri.

          Din analiza materialului probator şi pe baza elementelor arătate anterior în cadrul considerentelor prezentei sentinţe, Tribunalul constată îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie ( fapta ilicită, prejudiciu, legătură de cauzalitate şi vinovăţia) în persoana inculpatului, iar, potrivit prevederilor legii speciale, constată că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii pentru fapta altei persoane în ceea ce priveşte partea responsabilă civilmente B.A.A.R. 

            Astfel, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, inculpatul ############ ####### şi societatea angajatoare, S.C. ########### SRL, nu au făcut dovada că, la data producerii accidentului, autoutilitara marca ### cu nr. de înmatriculare ######### avea o poliţă de asigurare valabil încheiată.

            În acest sens, este de reţinut că din înscrisurile depuse la dosar de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance S.A rezultă că poliţa de asigurare seria RO/25/C25/HP #########, depusă la dosar în copie, nu este emisă de această societate de asigurare.           

            De altfel, la data de 23.10.2020, S.C. ########### SRL a încheiat o poliţă de asigurare cu Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance S.A, pentru autoutilitara marca ### cu nr. de înmatriculare #########, cu valabilitate în perioada 26.10.2020-25.10.2021, perioadă ulterioară  producerii accidentului.

            Mai mult decât atât, având în vedere că existau suspiciuni cu privire la falsificarea poliţelor de asigurare R.C.A. ale autoutilitarei marca ### cu numărul ######### şi semiremorcii marca SCHMITZ cu numărul #########, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești pentru a se efectua cercetări faţă de reprezentanţii S.C. COSNICOMARI SRL SRL, cu sediul în #### #######, #### #######, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 c.pen.

             Tribunalul constată că, potrivit disp. art.33 din Legea nr.132/2017, B.A.A.R. garantează fără a avea beneficiu de discuţiune despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României, prin intermediul unor vehicule sau tramvaie, neasigurate RCA cu toate că, în conformitate cu prevederile legale, pentru acestea trebuia încheiată asigurare RCA. 

             Prin urmare, având în vedere că la data producerii accidentului semiremorca era ataşată de capul tractor, iar vehiculul tractor era neasigurat, faţă de dispoziţiile prevăzute de art.16 alin.4 lit.b din Norma 20/2017 privind asigurările din România, tribunalul reţine că eventualele despăgubiri ce se impun a fi acordate în cauză vor fi suportate de partea responsabilă civilmente B.A.A.R.            

           În ce priveşte cuantumul despăgubirilor solicitate, tribunalul, faţă de înscrisurile depuse la dosar, constată că partea civilă ##### ##### a făcut dovada unor cheltuieli în sumă de 44.500 lei, cheltuieli ocazionate de transportul şi înhumarea celor două victime, precum şi efectuarea obiceiurilor creştineşti.

            Referitor la contravaloarea autoturismului marca BMW, tribunalul constată că la dosarul cauzei a fost depusă doar o factură din care rezultă suma cu care a fost achiziţionat acest autoturism de către ##### #####, fără ca partea civilă să depună dovezi din care să rezulte care era valoarea acestui autoturism la data producerii accidentului şi faptul că acesta nu a mai putut fi reparat.

            Pe cale de consecinţă, tribunalul constată că daunele materiale solicitate de partea civilă ##### ##### au fost dovedite doar în parte, respectiv până la concurenţa sumei de 44.500 lei.

            În ce priveşte acordarea daunelor morale solicitate în cauză, tribunalul are în vedere  importanţa valorii lezate ( dreptul la viaţă),  legăturile dintre părţile civile şi victime, vârsta celor două victime, precum şi caracterul violent al morţii, care accentuează eventuala traumă psihică.

             De asemenea, tribunalul notează că acordarea daunelor morale trebuie să aibă efect compensatoriu, fără să reprezinte o amendă excesivă pentru inculpat, dar nici o îmbogăţire fără justă cauză pentru părţile civile.

             Astfel, despăgubirile pentru daune morale vizează alinarea suferinţei celor aflaţi într-o legătură strânsă cu victima şi nu reprezintă un preţ pe care cel vinovat de săvârşirea faptei cauzatoare de prejudiciu trebuie să-l plătească.             

               În cauza de faţă, tribunalul reţine că inculpatul, prin fapta sa, în urma căreia au decedat două persoane, mamă şi fiică, a cauzat un prejudiciu moral cert părţii civile ##### ##### în calitatea sa de soţ al victimei ##### ######## ##### şi tată al victimei ##### #### ########, respectiv părţii civile  ###### ###### ######## în calitatea sa de tată al victimei ##### ######## ##### şi bunic al victimei ##### #### ########.

              Sub acest aspect, tribunalul reţine că, potrivit dispoziţiilor prevăzute de art.1391 alin.2 din Codul civil, durerea încercată prin decesul victimei se prezumă pentru ascendenţii direcți şi soţul supraviețuitor, cuantumul acestora putând fi diferit prin dovedirea unor legături afective de intensitate mai mare, sau, după caz, mai redusă, între titularul dreptului la despăgubiri și persoana decedată.

             De asemenea, potrivit aceloraşi dispoziţii legale, orice altă persoană care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui prejudiciu moral, are dreptul la despăgubiri. 

             În cauza de faţă, niciuna dintre părţile civile nu au făcut dovezi în sensul existenţei unor legături mai intense decât cele pe care le presupunea relaţia de rudenie cu cele două victime, astfel încât, tribunalul reţine că sumele de 250.000 euro în ce priveşte pe partea civilă ##### ##### şi de 100.000 de euro în ce priveşte pe partea civilă ###### ###### ######## ( tatăl victimei ##### ######## ##### şi bunicul victimei ##### #### ########) sunt proporţionale şi echitabile pentru alinarea suferinţelor produse, având în vedere legătura afectivă prezumată ce există între părinţi şi copii, precum şi între soţi.

           Referitor la pretenţiile formulate de părţile civile ###### #######,  ###### #### #####, ###### #######, ###### ####, ##### #### şi ##### #######, ţinând seama de gradul de rudenie, respectiv de afinitate dintre aceştia şi cele două victime tribunalul reţine că nu există o prezumţie a existenţei unor legături afective între aceste persoane şi victimele accidentului de natură a da naştere dreptului la despăgubiri.

            De asemenea, tribunalul reţine că aceste părţi civile nu au făcut dovada existenţei unor astfel de legături, motiv pentru care acţiunea civilă formulată de acestea este neîntemeiată.

  Prin urmare, având în vedere cele reţinute anterior, precum şi faptul că potrivit disp art.1357 Cod civ, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar conform art. 1349 alin. (2) cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire (este vorba de îndatorirea de a nu aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altora), răspunde de toate prejudiciile, prin urmare şi pentru cele de natură nepatrimonială, în baza art. 397 alin. 1 Cod .pr.pen. raportat la art.25 alin. 1 Cod.pr.pen. coroborat cu art. 1357, 1382 şi 1391 din Codul civil rap. la art.253 alin.4 Cod civil, va fi admisă în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile ##### ##### şi ###### ###### ######## şi va obliga Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România să plătească părţii civile ##### ##### suma de 44.500 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 250.000 euro cu titlu de daune morale şi părţii civile ###### ###### ######## suma de 100.000 euro daune morale.

Va respinge, ca neîntemeiată, acţiunea civilă formulată de părţile civile ###### #######,  ###### #### #####, ###### #######, ###### ####, ##### #### şi ##### #######.

Având în vedere că nu s-a făcut dovada existenţei, la data producerii accidentului, a unei poliţe valabile de asigurare încheiate pentru autoutilitara marca ### cu nr. de înmatriculare #########, urmează a fi respinsă acţiunea civilă faţă de partea responsabilă civilmente Societatea de ######### ########### #### ######### S.A.

         De asemenea, având în vedere Decizia nr.2 din 15 februarie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost admis recursul în interesul legii şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală s-a stabilit că în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, precum şi dispoziţiile art.33 din Legea nr.132/2017 din care rezultă că B.A.A.R. garantează fără a avea beneficiu de discuţiune despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României, prin intermediul unor vehicule neasigurate RCA, va respinge acţiunea civilă faţă de partea responsabilă civilmente S.C. COSNICOMARI SRL.

În temeiul disp. art.274 alin.1 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 5.000 lei pentru faza de urmărire penală.

În temeiul disp. art.275 alin.6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 868,00 lei, conform împuterniciriii avocaţiale nr.2372/21.07.2021, se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

Comments

comentarii

Pentru patru zodii, luna aprilie urmează să fie memorabilă, cu schimbări majore pe toate planurile.... Citește mai mult
Vremea se va încălzi în toată țara, iar temperaturile vor fi mult mai ridicate decât ar fi normal pentru sfârșitul lunii martie.... Citește mai mult

Lasă un răspuns