Inspecția Judiciară (IJ) a propus și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat respingerea cererii de apărare a reputației profesionale formulată de judecătoare Anca Groza de la Tribunalul Cluj în legătură cu două articole de pe Clujust.ro. Raportul IJ, pe care îl prezentăm integral, este net favorabil Clujust și presei în general, judecătoarea Groza primind o adevărată lecție de jurnalism, cu jurisprudență CEDO.

CSM a luat în discuție, în ședința din 7 decembrie, Raportul Inspecţiei Judiciare nr 7500/IJ/3324/DIJ/2017 privind solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale a doamnei judecător. Plenul CSM a hotărât: ”respingerea cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doamna GROZA ANCA MARIA, judecător în cadrul Tribunalului Cluj. (majoritate: 3 voturi pentru “admitere”, 12 voturi pentru “respingere”, 1 abţinere)”.

Amintim că judecătoarea Anca Groza a dat în judecată administratorul Clujust.ro și cere daune de 50.000 de euro.

Lecția despre presă din Raportul Inspecției:

”Potrivit verificărilor efectuate, astfel cum s-a arătat în secţiunea precedentă, s-a constatat că articolele de presă din datele de 25 şi 27.09.2017 se referă la dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care doamna judecător are calitatea de parte.

Tocmai date fiind atribuţiile presei, este evident interesul crescut al acesteia pentru activitatea unei persoane ce face parte din puterea judecătorească, aspect care creează un interes crescut pentru cititori.

De asemenea faptul că un judecător este parte într-un proces, determină o mai mare atenţie a presei asupra respectivei cauze, tocmai dată fiind această calitate a părţii şi cu atât mai mult cu cât procesele se desfăşoară în circumscripţia aceleiaşi Curţi de Apel în care aceasta îşi desfăşoară activitatea de judecător.

Mai mult, în ceea ce priveşte primul articol, cu referire la dosarul nr…./211/2016, sunt redate susţinerile părţilor din cauză ( ale doamnei judecător inserate în cererea de chemare în judecată şi ale tatălui acesteia cuprinse în întâmpinare), precum şi considerentele hotărârii pronunţate în cauză, comentariile semnatarului articolului fiind foarte puţine.

Faptul că anumite aspecte sunt subliniate, este o chestiune care ţine modalitatea de întocmire a unui articol , de dorinţa ziaristului ca acesta să aibă un impact asupra cititorilor.

În acelaşi stil se face vorbire şi de situaţia dosarului nr. …/337/2016, dosar soluţionat în mod definitiv.

În aceste condiţii, susţinerea doamnei judecător, în sensul că afirmaţiile cuprinse în aceste articole, care în mare parte se referă la aspecte reale, deci au un suport factual, sunt de natură a o discredita în faţa corpului de judecători, a avocaţilor şi opiniei publice, este doar o apreciere subiectivă şi nu are nici un suport probator, întrucât nu se poate considera că a existat o intenţie din partea semnatarului articolelor menţionate de a afecta reputaţia profesională a doamnei judecător.

Conţinuturile articolelor nu cuprind critici sau aprecieri referitoare la activitatea profesională a doamnei judecător, ci doar relatează o situaţie de fapt astfel cum aceasta este percepută din exterior. Faptul că această percepţie este una negativă, nu are legătură cu activitatea de judecător a doamnei Groza.

Faptul că se sesizează de către presă existenţa unor cauze în care un judecător este parte, iar aceste dosare au legătură cu viaţa particulară a doamnei judecător sau faptul că există o sesizare înaintată Inspecţiei Judiciare referitoare la comportamentul unui judecător, apreciem că nu este de natură să afecteze reputaţia profesională a magistratului în cauză, ci este în acord atât cu dreptul la liberă exprimare cât şi cu cel recunoscut presei de a informa publicul asupra unui aspect considerat important: existenţa unei sesizări referitoare la comportamentul unui magistrat.”, se arată în raportul pe care îl puteți citi integral mai jos.

RAPORT Nr. 7500/IJ/3324/DIJ/2017 (anonimizat)

1. Modalitatea de sesizare şi aspectele sesizate;

La data de 5.10.2017 doamna judecător Groza Anca Maria din cadrul Tribunalului Cluj a adresat Inspecţiei Judiciare solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale în raport de informaţiile apărute în articolele de presă de pe site-ul „ Clujust” , autor Alin Golban –„ O judecătoare a încercat să-şi pună sub interdicţie tatăl şi vrea să-l stoarcă de bani pe fostul soţ de acum 16 ani „ , apărut în 25.09.2017 şi „ Judecătoarea Anca Groza de la Tribunalul Cluj a reacţionat pe Facebook în urma dezvăluirilor că a vrut să-şi pună tatăl sub interdicţie, deşi s-a dovedit că nu e nebun , şi că se judecă cu fostul soţ pentru a obţine sume uriaşe ca pensie de întreţinere pentru fiul ei”, apărut în data de 27.09.2017, articole de natură să-i pună la îndoială competenţa şi prestigiul profesional.

Cererea a fost înaintată pe cale administrativă Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 10.10.2017, prin adresa nr.1720/A/IJ/2017.

Urmare a rezoluţiei doamnei Preşedinte a Consiliului Superior al Magistraturii, prin adresa nr.1/21137/2017, cererea de apărare a reputaţiei profesionale a fost transmisă Inspecţiei Judiciare, unde a fost înregistrată, la data de 19.10.2017, sub numărul de mai sus.

În motivarea cererii, doamna judecător a arătat că în cuprinsul primului articol menţionat se redau, trunchiat, citate din cuprinsul Sentinţei civile …/12.07.2016 pronunţată în dosar …/211/2016 al Judecătoriei Cluj Napoca care a avut ca obiect „ punere sub interdicţie”, de o asemenea manieră care să o pună într-o lumină defavorabilă sau care să inducă opiniei publice ideea că a săvârşit o faptă nelegală prin apelarea la serviciile unui detectiv particular. Se arată în mod explicit că ar avea un caracter josnic şi că prin promovarea acţiunii a urmărit să pună mâna pe casa părintească.

Se citează pasajul din hotărârea sus menţionată prin care instanţa şi-a motivat opinia în legătură cu raportul de investigaţii depus la dosar, în condiţiile în care în 26.09.2017 urma să aibă loc pronunţarea în dosarul …/337/2016, aflat pe rolul Tribunalului Sălaj având ca obiect „ pensie de întreţinere şi custodie” , şi în cadrul căruia instanţa a încuviinţat ca probă un astfel de înscris, punându-se astfel, din punctul de vedere al doamnei judecător, presiune pe instanţa ce urma să se pronunţe.

S-a mai arătat în acest articol de presă că, în mod ciudat, dosarul nr…./211/2016 de la Judecătoria Cluj Napoca nu apare pe portalul instanţelor de judecată , sugerându-se, arată doamna judecător, că aceasta ar fi intervenit în vreun fel, în virtutea funcţiei pe care o deţine la Tribunalul Cluj, pentru ca acest dosar să nu poată fi accesat din exterior.

De asemenea, se dau detalii din dosarul nr…./337/2016 aflat pe rolul Tribunalului Sălaj ( referitoare la sumele care s-au vehiculat în dosar, faptul că  doamna judecător Groza a făcut d-nului judecător de la fond -… plângere la Inspecţia Judiciară), în condiţiile în care, pe de o parte, doamna judecător reprezintă interesele fiului său minor, iar pe de altă parte, în această cauză nu este pronunţată o hotărâre definitivă.

Se mai sugerează că ar avea legături cu unul din judecătorii care intră în compunerea completului de apel de la Tribunalul Sălaj, respectiv domnul judecător …, prin faptul că acesta şi doamna judecător au un prieten comun, pe domnul avocat …

Se arată în mod clar, în articolul menţionat, că este pasibilă de sancţiuni disciplinare în urma promovării acestor două litigii deoarece ar fi încălcat dispoziţiile Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aducând atingere onoarei şi reputaţiei profesiei de magistrat având un comportament nedemn în societate. Se invocă inclusiv sesizarea pe care a făcut-o numitul … la Inspecţia Judiciară împotriva doamnei judecător, inducându-se opiniei publice ideea că urmează să fie sancţionată disciplinar.

În concluzie, doamna judecător a arătat că aceste afirmaţii, prin care se induce opiniei publice ideea că a săvârşit fapte nedemne de un magistrat şi se ameninţă cu sancţionarea sa disciplinară, sunt de natură să-i afecteze grav buna reputaţie profesională de care orice magistrat trebuie să dea dovadă, onoarea şi demnitatea, inducându-se în rândul colegilor, faptul că îşi exercită profesia în scopuri meschine, care nu au legătură cu această profesie, că nu este demnă să fie magistrat, fiind supusă astfel oprobriului.

În susţinerea cererii formulate, doamna judecător a invocat dispoziţiile art. 21 alin.1 şi 2, art.30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, art.30 alin.2 din Legea nr.317/2004, aer.12 din Legea nr.303/2004, art.17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Sabău şi Pârcălab contra României.

2. Data finalizării verificărilor:

Verificările prealabile efectuate ca urmare a formulării cererii de apărare a reputaţiei profesionale a doamnei judecător Groza Anca Maria, din cadrul Tribunalului Cluj, au fost finalizate la data de 30.10.2017.

3.Conţinutul verificărilor efectuate şi prezentarea situaţiei de fapt:

3.1. Aspectele relatate în articolul de presă de pe site-ul www.CluJust.ro din data de 25.09.2017 intitulat „O judecătoare a încercat să-şi pună sub interdicţie tatăl şi vrea să-l stoarcă de bani pe fostul soţ de acum 16 ani”:

În articolul de presă mai sus menţionat s-a arătat că: „Judecătoarea Anca Groza de la Tribunalul Cluj a încercat, printr-o acţiune în instanţă, să-şi pună sub interdicţie tatăl cu scopul de a pune mâna pe casă, potrivit bătrânului, dar cererea i-a fost respinsă. Aceeaşi judecătoare l-a chemat în judecată pe fostul soţ de acum 16 ani pentru a-i plăti o pensie de întreţinere uriaşă copilului adolescent care stă cu ea. Asta după ce judecătoarea a văzut că fostul soţ, avocat, are clienţi milionari, sens în care a şi depus articole de presă şi acte fiscale la dosar.

Judecătoarea Anca Maria Groza a solicitat punerea tatălui ei sub interdicţie şi numirea ei în calitate de tutore a pârâtului. În motivarea cererii,   s-a arătat în esenţă că “starea de sănătate a pârâtului s-a degradat vizibil în ultimii ani pe fondul afecţiunii diabetice pe care o are, fiind necesară urmarea unui tratament strict, ce nu este urmat de pârât, astfel că au apărut stările de nervozitate extremă, pe fondul consumului de alcool, ducând la certuri şi izbucniri violente.”

În continuarea articolului s-au redat şi pasaje din întâmpinarea formulate de pârâtul în cauză, tatăl doamnei judecător, arătându-se “Tatăl a arătat că “reclamanta este unica fiică a acestuia, din prima căsătorie, iar aceasta nu a fost de acord cu a doua căsătorie încheiată de pârât în anul 2008, astfel că, atunci când părţile se întâlnesc se ceartă, scopul acţiunii reclamantei fiind acela de a-l face incapabil să-şi administreze bunurile, iar mai apoi să intre în proprietatea întregului imobil asupra căruia cei doi sunt coproprietari.”

Despre soluţia pronunţată în cauză, s-a arătat: „O judecătoare curajoasă de la Judecătoria Cluj-Napoca i-a dat peste nas colegei de la instanţa superioară: „Din coroborarea adeverinţei medicale cu cercetările efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi cu raportul de expertiză medico legală psihiatrică reiese că pârâtul nu se află în evidenţele medicale cu boli psihice, acesta nu prezintă tulburări psihice actuale, având capacitatea psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, fiind stabilit că acesta are capacitate psihică de exerciţiu, motiv pentru care nu s-a recomandat punerea sa sub interdicţie.

Din scrisoarea medicală din dosar, rezultă că pârâtul suferă de diabet zaharat de tip 2 şi hipertensiune arterială grad I, deci de un diabet controlabil cu medicamente şi o hipertensiune arterială uşoară comună pentru multe persoane şi fără a fi gravă, deci raportat şi la vârsta pârâtului o stare de sănătate întâlnită şi la alte persoane de aceeaşi vârstă, fără a ridica suspiciuni în sensul lipsei de discernământ”.

Urmare a considerentelor sentinţei menţionate, în articol se menţionează:

„Uluitor este că, potrivit motivării sentinţei, Anca Groza a apelat la un detectiv pentru a-l urmări pe tatăl ei: “Referitor la raportul de investigaţii de la filele 66,67 din dosar, instanţa observă că aceasta este de natură să prezinte situaţia familială conflictuală şi diferenţele de opinie între reclamantă, pârât şi soţia pârâtului, prezentând opinii subiective despre soţia pârâtului şi speculaţii cu privire la pârâtul cu soţia sa, precum şi poziţia reclamantei asupra situaţiei de tensiune dintre cei trei, aşa cum detectivul le-a perceput, fără a avea vreo valoare probatorie pin prisma subiectivismului celor conţinute şi lipsa redării faptelor şi evenimentelor în mod real şi obiectiv”.

Amintim că un procuror a fost exclus din magistratură pentru că a angajat o firmă de detectivi pentru a-i urmări fosta soţie. (Vezi hotărârea 4P din 17 septembrie 2013 a Secţiei pentru procurori din CSM).

Instanţa a respins cererea şi a pus-o pe Groza să-i plătească tatălui 1.300 de lei cheltuieli de judecată.

În mod ciudat, dosarul nr. …/211/2016 de la Judecătoria Cluj-Napoca nu apare pe portalul instanţelor de judecată.”

În acelaşi articol se fac referiri şi la un alt dosar în care doamna judecător Groza Anca are calitatea de parte, arătându-se:

„Vrea sume exorbitante de la fostul soţ

În schimb, pe portal apare dosarul …/337/2016, înregistrat în iunie 2016 la Judecătoria Zalău şi aflat în apel la Tribunalul Sălaj. În acest dosar, judecătoarea Anca Groza îl asistă pe fiul ei de 17 ani în procesul pentru majorarea pensiei de întreţinere împotriva fostului soţ, de care a divorţat în 2002. Între timp, acesta a devenit un avocat celebru, cu clienţi bogaţi, lucru pe care l-a putut citi în ziare şi judecătoarea. Astfel, după ani la rândul în care tatăl i-a dat copilului în jur de 2.500 de lei pe lună, plus alte beneficii, deşi prin sentinţa de divorţ era obligat la 100 de dolari, s-a trezit cu proces pe cap. Culmea, prima instanţă a dispus ca acesta să achite 2.000 de lei lunar, adică mai puţin decât plătea. Groza i-a făcut plângere la Inspecţia Judiciară judecătorului de la fond de la Judecătoria Zalău.

La fond, Groza şi fiul au cerut nu mai puţin de 4.000 de euro lunar, iar în apel 8.000 de lei pe lună, cât salariul a şase avocaţi stagiari!

Instanţa Tribunalului Sălaj urmează să se pronunţe. Un aspect interesant este că unul dintre cei doi judecători din completul de la Tribunal este …., care a activat la Judecătoria Cluj-Napoca, şi care are un prieten comun, pe avocatul …, cu judecătoarea-reclamantă.”

3.2. Aspectele relatate în articolul de presă de pe site-ul www.CluJust.ro din data de 27.09.2017 intitulat „Judecătoarea Anca Groza de la Tribunalul Cluj a reacţionat pe Facebook în urma dezvăluirilor că a vrut să-şi pună tatăl sub interdicţie deşi s-a dovedit că nu e nebun, şi că se judecă cu fostul soţ pentru a obţine sume uriaşe ca pensie de întreţinere pentru fiul ei”:

În acest articol se arată că „ Anca Maria Groza susţine că i s-a adus atingere vieţii private, că informaţiile sunt neadevărate şi ameninţă cu un proces”, fiind redate consemnările doamnei judecător pe site-ul de socializare.

Comentariile autorului articolului sunt: ”Precizăm că informaţiile din articolul la care face referire judecătoarea sunt luate din două sentinţe judecătoreşti, din care una definitivă, fiind redate chiar cu ghilimele din acestea.

De asemenea, amintim că abaterile disciplinare din Statutul judecătorilor şi procurorilor se referă şi la manifestări în afara exercitării atribuţiilor de serviciu (Legea nr.303/2004, art.99 lit. a) arată că reprezintă abateri disciplinare „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale sau prestigiului justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu) şi că, potrivit articolului 90 din aceeaşi lege „judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate”.

În plus, judecătoarea Groza, ca orice magistrat, este plătit din bani publici, iar justiţiabilii au dreptul să ştie cine împarte dreptatea.

Inspecţia Judiciară din cadrul CSM a fost deja sesizată cu privire la faptul că judecătoarea Groza a angajat detectivi care să-i urmărească tatăl şi fostul soţ. Detalii despre sesizare într-un articol viitor.”

3.3. Urmare aspectelor cuprinse în acest articol, au fost efectuate verificări din care a rezultat că împotriva doamnei judecător Groza Anca Maria a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară o sesizare privind conduita, sesizare formulată de petentul … şi înregistrată sub nr.5975/IJ/2713/DIJ/2017, sesizare în care se arată că: doamna judecător a formulat o cerere de punere sub interdicţie judecătorească în  contradictoriu cu tatăl său „în scopul absolut imoral şi perfid de a-l face incapabil să-şi administreze bunurile”; a apelat la detectivi particulari care să investigheze activitatea sa precum şi activitatea propriului sau tată, …; a formulat o acţiune în instanţă având ca obiect majorarea pensiei de întreţinere pentru fiul său, dosarul nr. …/337/2016 al Judecătoriei Zalău, dosar în care a depus ca probă raportul întocmit de detectivii particulari, pentru a-l denigra din punct de vedere social şi profesional; l-a determinat pe domnul …, preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din România, să formuleze o adresă către Baroul Cluj, prin care a solicitat explicaţii cu privire la numirea sa ca prodecan; a formulat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale, susţinând că acesta a făcut afirmaţii calomnioase împotriva sa, prin întâmpinare şi cererea reconvenţională depusă în dosarul mai sus menţionat; a formulat o sesizare către Inspecţia Judiciară, prin care a solicitat sancţionarea disciplinară a domnului judecător … ce a instrumentat dosarul nr. …/337/2016 al Judecătoriei Zalău, având ca obiect majorare pensie întreţinere; a formulat o plângere penală împotriva sa, înregistrată pe rolul DNA – Structura Centrală şi a formulat o plângere contravenţională în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie Cluj, în condiţiile în care aceasta se făcea vinovată de nerespectarea regulilor de circulaţie, fiind sancţionată cu avertisment.

Prin Rezoluţia din 30.08.2017, Inspecţia Judiciară a dispus clasarea sesizării, reţinând ca şi concluzie că nu s-au identificat elemente care să releve comiterea de către judecătorul reclamat a vreunei abateri disciplinare astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303 /2004.

3.4. Din verificările efectuate de inspectorul judiciar în sistemul informatic Ecris au rezultat următoarele:

Dosarul nr…./211/2016 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca urmare a cererii înregistrată la data de 26.01.2016 de reclamanta Groza Anca Maria în contradictoriu cu pârâtul … prin care s-a solicitat punerea acestuia din urmă sub interdicţie şi numirea reclamantei în calitate de tutore a pârâtului, aceasta fiind şi fiica pârâtului.

Prin sentinţa civilă nr…./12.07.2016, Judecătoria Cluj Napoca a respins cererea. Hotărârea nu a fost atacată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca la data de 9.02.2016 în dosarul nr…./211/2016, reclamantul …, asistat de mama sa Groza Anca Maria, în contradictoriu cu pârâtul …, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună majorarea pensiei de întreţinere pe care pîrîtul o achita în favoarea reclamantului de la suma de 100 USD lunar la o suma egală cu cota de 1/6 parte din veniturile nete realizate de acesta lunar, începând cu data înregistrării acţiunii şi până la majorat, iar în cazul în care va fi în continuarea studiilor, până la finalizarea acestora, dar nu mai mult de 25 de ani.

Prin Sentinţa civilă nr…./F/CC/2016 din 27 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr…./33/2016, s-a dispus strămutarea dosarului la Judecătoria Zalău.

Prin sentinţa civilă nr. … din 26.01.2017 Judecătoria Zalău a admis în parte cererea şi a majorat cuantumul pensiei lunare de întreţinere stabilite prin Sentinţa Civilă nr…. din data de 3 septembrie 2012 pronunţată în dosarul nr. …/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca în sarcina pârâtului, de la suma de 100 USD lunar la suma de 2000 lei lunar, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului sau până la noi dispoziţii. S-au respins ca nefondate celelalte petite formulate de reclamant şi s-a respins ca nefondată cererea reconvenţională formulată şi modificată de pârât, acesta fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând partea din onorariul avocaţial corespunzătoare pretenţiilor admise.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Groza Anca Maria şi minorul … asistat de mama sa Groza Anca Maria prin care au criticat soluţia pronunţată de prima instanţă solicitând în baza art. 480 alin. 3 C.p.c. admiterea apelului şi anularea parţială a sentinţei apelate în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de întreţinere, a datei până la care aceasta este datorată şi a soluţiei asupra cheltuielilor de judecată, şi evocând fondul pronunţarea unei noi hotărâri prin care pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 8000 lei lunar până în data de 10 a fiecărei luni, până la majoratul minorului iar în cazul continuării studiilor până la finalizarea lor, fără a se depăşi vârsta de 26 ani a minorului, cu suportarea de către pârât în întregime a cheltuielilor de judecată ocazionate în prima instanţă.

Prin Decizia civilă nr…./6.10.2017, Tribunalul Sălaj a admis în parte apelul declarat de Groza Anca Maria şi … asistat de Groza Anca Maria, împotriva Sentinţei civile nr. … din 26.01.2017 a Judecătoriei Zalău, a schimbat în parte hotărârea atacată şi judecând cauza în fond a modificat cuantumul pensiei lunare de întreţinere la care va fi obligat pârâtul …, la suma de 3.500 lei/lună.  S-a stabilit termen de plată a pensiei de întreţinere la data de 15 a fiecărei luni.

Instanţa de apel a modificat şi cuantumul cheltuielilor de judecată din primă instanţă, la care va fi obligat pârâtul, la suma de 3.000 lei.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin deciziei pronunţate în apel.

A fost redusă partea din cheltuielile de judecată din apel, reprezentând onorariu avocat, la suma de 1.500 lei, urmând ca intimatul pârâtul să achite această sumă către apelantul reclamant, asistat de mama sa Groza Anca Maria.

4. Argumentarea soluţiei propuse având în vedere rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale incidente.

4.1 Dispoziţii legale incidente:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 şi art.30 alin.(2) din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorul şi procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acestora, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, şi art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi modificată, Consiliul Superior al Magistraturii apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea sau ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii profesionale şi morale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător, aceasta aflându-se în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare judecător în exercitarea profesiei.

Astfel cum a reţinut şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în Hotărârea nr.823/24.08.2015, reputaţia profesională este reflectată de părerea publică referitoare la modul în care magistratul îşi exercită profesia, astfel că apărarea reputaţiei se poate dispune „numai dacă se constată că, o acţiune sau împrejurare bine determinată au avut ca urmare formarea unei păreri publice nefavorabile cu privire la activitatea profesională a judecătorului, care este de natură să aducă atingere reputaţiei profesionale a acestuia.”

În concluzie, pornind de la aceste consideraţii, pentru a se putea reţine că s-a adus atingere reputaţiei profesionale a unui magistrat, faptele săvârşite trebuie să fie publice şi în măsură să influenţeze negativ şi nejustificat opinia publică, în legătură cu modalitatea în care magistratul îşi exercită profesia.

Potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, scris,  imagini, sunete sau alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile, însă libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.

Art. 10 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră libertatea de exprimare, arătând că „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare” şi că „acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, în domeniul libertăţii de exprimare se impune ca presa să respecte unele principii de echitate, astfel încât să nu aducă atingere reputaţiei şi drepturilor celorlalţi, iar în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, se impune ca aceştia să nu facă obiectul unor acuzaţii nejustificate, deoarece poate fi afectată autoritatea puterii judecătoreşti.

Aceste principii se regăsesc şi în Codul deontologic al ziaristului care, în articolul 2, 3 şi 5, prevede că jurnalistul are îndatorirea de a relata adevărul, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. În spiritul dispoziţiilor menţionate, jurnalistului nu îi este permis să publice date prin care să insinueze ori să creeze, în mod artificial şi nejustificat, situaţii ce nu există, cu privire la faptele sau persoanele la care face referire. Totodată, acesta nu se poate substitui instituţiilor şi puterilor publice.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Bradford contra Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”.

În privinţa magistraţilor, Curtea a recunoscut de asemenea ca limitele criticii admisibile erau mai largi decât in privinţa unor simpli cetăţeni, chiar dacă nu li se pot aplica aceleaşi criterii ca şi oamenilor politici (Oberschlick c. Austriei (n^o 2) ; Janowski c. Poloniei ; Nikula c. Finlandei): „Nu s-ar putea spune ca funcţionarii se expun în mod conştient unui control atent al faptelor şi gesturilor lor ca şi în cazul oamenilor politici şi ar trebui, în consecinţă, să fie trataţi pe picior de egalitate cu aceştia din urmă atunci când este vorba despre criticarea comportamentului lor. Mai mult, funcţionarii, mai ales magistraţii, dată fiind obligaţia lor de rezervă, trebuie să beneficieze de încrederea publicului fără a fi perturbaţi în mod injust. Aşadar, se poate dovedi necesar să fie protejaţi împotriva atacurilor ofensatoare atunci când sunt în cadrul serviciului” (Stângu şi Scutelnicu c. României). 

Totodată, presa are îndatorirea de a informa opinia publică asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie, aspectele de interes general fiind protejate de art. 10 din Convenţia  Europeană a Drepturilor Omului.

Prin Rezoluţia 1003 (1993) privind etica jurnalistică, art. 1 stabileşte că suplimentar la drepturile şi obligaţiile juridice stabilite de către normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etică faţă de cetăţeni şi societate, care trebuie accentuată la momentul actual, când informarea şi comunicarea joacă un rol major în formarea atitudinii personale a cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii şi a vieţii democratice.

Din interpretarea logică şi semantică a condiţiilor prevăzute de art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată şi modificată, raportat la dispoziţiile legale menţionate anterior, precum şi la jurisprudenţa CEDO, rezultă că intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii este prevăzută în scopul realizării în condiţii corespunzătoare a actului de justiţie şi este justificată în măsura în care se asigură protecţie judecătorului sau procurorului aflat în exercitarea efectivă a atribuţiilor specifice funcţiei deţinute.

Independenţa magistratului nu reprezintă un privilegiu al judecătorului, ci o obligaţie fundamentală a fiecărei persoane care ocupă funcţia de judecător de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului echitabil.

Faţă de cele de mai sus, se impune în mod evident concluzia că apărarea reputaţiei profesionale vizează actele şi faptele comise faţă de judecător în timpul îndeplinirii şi în legătură cu îndeplinirea de către acesta a îndatoririlor şi responsabilităţilor profesionale ce le revin în procesul de înfăptuire a actului de justiţie.

4.2. Argumentarea soluţiei propuse

Potrivit verificărilor efectuate, astfel cum s-a arătat în secţiunea precedentă, s-a constatat că articolele de presă din datele de 25 şi 27.09.2017 se referă la dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care doamna judecător are calitatea de parte.

Aşadar, aceste articole de presă nu au legătură cu procesul decizional în care este implicată doamna judecător, cu activitatea acesteia specifică funcţiei pe care o ocupă, fiind fie aspecte legate de demersul judiciar făcut de doamna judecător, în calitate de reclamant, pentru punerea sub interdicţie a tatălui său, fie demersul doamnei judecător, în calitate de reprezentant legal al copilului său minor, pentru majorarea pensiei de întreţinere.

Este adevărat că în articolele de presă este subliniată calitatea doamnei judecător, fiind în acelaşi timp subliniate obligaţiile specifice prevăzute de lege, însă aceste aspecte nu sunt de natură să afecteze prestigiul profesional al doamnei judecător.

Mai mult, în cel de-al doilea articol, publicat în 27.09.2017, este prezentat şi punctul de vedere al acesteia, arătându-se de către semnatarul articolului, ca răspuns la nemulţumirea declarată a doamnei judecător,  că cele prezentate în primul articol sunt concluzii desprinse din hotărârea instanţei.

Chiar dacă în articol se fac aprecieri cu privire la posibilitatea săvârşirii de către doamna judecător a unor abateri disciplinare, aceste aprecieri reprezintă strict o interpretare subiectivă a unor texte de lege, texte de altfel redate corect de semnatarul articolului.

Tocmai date fiind atribuţiile presei, este evident interesul crescut al acesteia pentru activitatea unei persoane ce face parte din puterea judecătorească, aspect care creează un interes crescut pentru cititori.

De asemenea faptul că un judecător este parte într-un proces, determină o mai mare atenţie a presei asupra respectivei cauze, tocmai dată fiind această calitate a părţii şi cu atât mai mult cu cât procesele se desfăşoară în circumscripţia aceleiaşi Curţi de Apel în care aceasta îşi desfăşoară activitatea de judecător.

Mai mult, în ceea ce priveşte primul articol, cu referire la dosarul nr…./211/2016, sunt redate susţinerile părţilor din cauză ( ale doamnei judecător inserate în cererea de chemare în judecată şi ale tatălui acesteia cuprinse în întâmpinare), precum şi considerentele hotărârii pronunţate în cauză, comentariile semnatarului articolului fiind foarte puţine.

Faptul că anumite aspecte sunt subliniate, este o chestiune care ţine modalitatea de întocmire a unui articol , de dorinţa ziaristului ca acesta să aibă un impact asupra cititorilor.

În acelaşi stil se face vorbire şi de situaţia dosarului nr. …/337/2016, dosar soluţionat în mod definitiv.

În aceste condiţii, susţinerea doamnei judecător, în sensul că afirmaţiile cuprinse în aceste articole, care în mare parte se referă la aspecte reale, deci au un suport factual, sunt de natură a o discredita în faţa corpului de judecători, a avocaţilor şi opiniei publice, este doar o apreciere subiectivă şi nu are nici un suport probator, întrucât nu se poate considera că a existat o intenţie din partea semnatarului articolelor menţionate de a afecta reputaţia profesională a doamnei judecător.

Conţinuturile articolelor nu cuprind critici sau aprecieri referitoare la activitatea profesională a doamnei judecător, ci doar relatează o situaţie de fapt astfel cum aceasta este percepută din exterior. Faptul că această percepţie este una negativă, nu are legătură cu activitatea de judecător a doamnei Groza.

Faptul că se sesizează de către presă existenţa unor cauze în care un judecător este parte, iar aceste dosare au legătură cu viaţa particulară a doamnei judecător sau faptul că există o sesizare înaintată Inspecţiei Judiciare referitoare la comportamentul unui judecător, apreciem că nu este de natură să afecteze reputaţia profesională a magistratului în cauză, ci este în acord atât cu dreptul la liberă exprimare cât şi cu cel recunoscut presei de a informa publicul asupra unui aspect considerat important: existenţa unei sesizări referitoare la comportamentul unui magistrat.

În aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, admiterea unei cereri de apărare a reputaţiei profesionale este justificată, numai în situaţia în care se creează o părere publică defavorabilă, pe baza unor afirmaţii tendenţioase sau situaţii determinate, făcute în scopul discreditării onoarei sau reputaţiei unei persoane.

Ori, în raport cu cele anterior reţinute, se constată că aspectele reţinute în articolele de presă menţionate, în raport de care doamna Groza Anca Maria a solicitat apărarea reputaţiei profesionale, reprezentă demersuri personale, generate de o situaţie conflictuală în familie sau cu terţe persoane, astfel că nu există elemente pe baza cărora să se poată conchide în sensul că a fost afectată independenţa şi reputaţia profesională a magistratului.

Având în vedere argumentele expuse, se apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi în consecinţă:

                                             PROPUN:

1. Înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii republicată.
2. Respingerea cererii de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de doamna Groza Anca Maria din cadrul Tribunalului Cluj.

Inspector judiciar,

Comments

comentarii