Deputații votează, astăzi, în Camera Deputaților amendamentele la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Acestea se regăsesc în Raportul Comisiei speciale asupra Propunerii legislative pentru modificarea legii, dim care cităm mai jos:

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 943/2017, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a adresei transmise de Camera Deputaților nr. Plx 417, Plx 418 și Plx 419 din 31 octombrie 2017, prin care i s-a solicitat avizarea asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a comunicat Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1148 din 9 noiembrie 2017, prin care a avizat negativ cele trei inițiative legislative dar a transmis comisiei punctele de vedere raportat la inițiativa legislativă formulată de ministerul justiției la data de 24.04.2016 .

Guvernul, în Punctul de vedere transmis Parlamentului, apreciază că Parlamentul umează să decidă asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative, propunând o serie de modificări și completări cu privire la actul normativ supus intervenției legislative.

Propunerea legislativă, astfel cum a intrat în procedură legislativă, are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. Sunt vizate, în principal, următoarele:

-stabilirea unui termen de redactare a hotărârii judecătorești de maximum 30 de zile de la data pronunțării, care se poate prelungi, în anumite condiții;
-stabilirea ca hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate pronunțată de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești să fie supusă căii de atac a recursului;
-separarea atribuțiilor ce aparțin, în prezent, Consiliului Superior al Magistraturii, în sarcina Secției pentru judecători sau a Secției pentru
procurori pentru a separa cariera profesională;
-înființarea, în cadrul PÎCCJ, a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, ce urmează să aibă competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cele săvârșite de membri ai CSM și judecători și procurori militari;
-introducerea obligativității examenului de promovare pe funcții ale procurorilor;
-elaborarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești de către Secția pentru judecători a CSM.

Membrii comisiei comune speciale au examinat propunerea legislativă pe parcursul a mai multe ședințe și, în ședința din data de 11 decembrie 2017, au adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și un raport cu amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2. Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

La ședințele comisiei, au participat reprezentanți ai următoarelor instituții și organizații: Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Asociația Procurorilor din România, reprezentanți ai mediului academic, care au propus amendamente și au făcut precizări cu privire la modificările care se impun asupra legii în vigoare.

Amendamente admise

Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Justiția se înfăptuiește de catre judecători în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.

(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii, respectânduse principiul egalității de arme, independenţa instanțelor și a judecătorilor, principiul separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și durata rezonabilă a proceselor a respectării dreptului la apărare.

După alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul cuprins:

(3) Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților.

Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.

După alineatul (12) al articolului 54 se introduce un nou alineat, alin.(13), cu următorul cuprins:

(13) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.

Alineatul (2) al articolului 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”

După alineatul (3) al articolului 661 se introduce un nou alineat, alin.( 31), cu următorul cuprins:

“(31) Nu pot ocupa functia de ofiter sau agent de politie judiciara, ofiteri, chiar acoperiti, ai serviciilor de informatii, lucratori sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii in functie acestia vor da o declaratie olografă pe propria răspundere ca nu fac si nu au facut parte din serviciile de informatii, si nu sunt sau au fost colabaratori sau informatorii ai acestora.

Alineatul (2) al articolului 67 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.

Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.

(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”

Alineatele (2), (3), (9) – (11) ale articolului 79/1 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.

Alineatul (1) al articolului 86 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în functia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

După articolul 88 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea a 21 – Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție”, alcătuită din art.881 – 888, cu următorul cuprins:

Art. 88/1 – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal și de Legea nr.78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infractiunilor contra înfăptuirii justitiei săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari.

La art. 88/1, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

”(11) – Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de magistrat sunt cercetate și alte persoane.”

2) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.

(3) Procurorii din cadrul sectiei efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.

(4) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusa de către procurorul şef al acestei sectii.

(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.

Art. 88/2 – (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.

Art. 88/3 – (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusă de un procuror şef de sectie, care este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului

(2) Procurorul-şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi adjunctul acestuia sunt revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute de, dispozițiile art. 55 din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător.

(4) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și 12 de posturi de personal auxiliar de specialitate

(5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din competențasa, Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție.

DESCARCĂ AICI RAPORTUL COMISIEI

Comments

comentarii