Înalta Curte a menținut condamnarea fostului șef DIICOT Ialomița, Alexandru Mihailiuc, pentru falsuri în dosare penale: un an de închisoare cu aplicarea amânată și amendă de 80.000 de lei. Potrivit instanței, procurorul a întocmit procese-verbale care atestau împrejurări nereale și a determinat trei martori să dea declarații neadevărate pentru a justifica, în fața unei comisii de control, situația unor sume de bani ridicate la percheziții.
”Completul de 5 judecători în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționând cauza în apel, a menținut condamnarea inculpatului Mihailiuc Alexandru la pedeapsa de un an de închisoare și la amenda penală în cuantum de 80.000 de lei, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Aplicarea pedepsei închisorii a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Totodată, instanța de apel a dispus desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals.
Prin rechizitoriul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul Mihailiuc Alexandru, procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT la data săvârșirii faptelor, a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare.
De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale.
În motivarea soluției, instanța supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanța a reținut, de asemenea, că faptele au fost săvârșite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită.
Prin soluția pronunțată, Înalta Curte reafirmă standardele ridicate de integritate, legalitate și responsabilitate inerente exercitării funcției de magistrat. Aceste exigențe impun ca atribuțiile judiciare să fie exercitate cu respectarea strictă a legii și a adevărului factual, tocmai în considerarea încrederii publice asociate actului de justiție.”, a transmis biroul de presă al ÎCCJ.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.

