Ministrul Justiției, Tudorel Toader, propune revocarea procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi, ca urmare a analizei activității manageriale din ultimul an.

”Este o prezentare a raportului și nu o conferință de presă”, a spus de la începutul conferinței minitrul Tudorel Toader. Potrivit acestuia, sinteza raportului are 36 de pagini.

Declarații ale ministrului Toader:

”Avem o justiție, unii spun că este bună, alții spun că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți, trebuie să fie în slujba cetățenilor și trebuie să fie bună”

”În urmă cu 6 luni se împlineau șase luni de la preluarea deminității de ministru al Jutiției, când prezentam direcțiile de modificare a legilor justiției. Au fost adoptate cu unele modificări, câteva soluții au fost declarate neconstituționale, vor fi modificate de Parlament, în final vor fi promulgate și publicate în Monitorul oficial. ”

”Demnitatea de procuror este absolut respectivabilă dacă este execitată exclusiv în limita competențelor constituționale, dacă este execitată pentru a servi binelui public. ”

”Personal, am început activitatea profesională exercitând această deminitare de procuror. Eram șef de promoție, mi s-a propus să rămân asistent universitar, Puteam să optez pentru a fi judecător, notar sau avocat, dar am optat pentru demnitatea de procuror. Am fost și sunt foarte mulțumit de respectiva opțiune. ”

”Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a DNA. Aici dvs aveți rolul de a face și prezenta disticțiile necesare. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, DNA și DIICOT va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie, trebuie să primesc respectivele rapoarte de la DNA și DIICOT, din care vor realiza o sinteză pe care o voi prezenta în Parlament.

Raportul privind activitatea managerială de la DNA. Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, potrivit legii. Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spațiul public, în ultimul an. Dezbateri care au divizat profund opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite atacurile la persoană, atacuri care au polarizat atacurile forurilor internaționale asupra României, au declanșat controale care nu au mai fost utilizate asupra României.

Luarea de poziție privește activitatea managerială a procurorului șef al DNA, iar temeiul de analiză se diferențiază de raportul de sinteză pentru Parlament. Se fundamentează pe legea 303/2004, care stabilește atributul MJ de a cere revocarea procurorului șef în cazul îndeplinirii defectuoase a activității manageriale. ”

Toader a citat punctele  de la articolul 51 alin 3 din legea 303.

”Față de cadrul legal invocat, am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale a procurorului șef DNA în perioada februarie 2017-februarie 2018.

Ministrul a amintit de Decizia 68 din 2017 a Curții Constituționale privind conflictul juridic între DNA și Guvern.

”Partea de concluzii a raportului se bazează pe acumulările de la începutul perioader, pornind de la Decizia 68, până la declarațiile publice ale procurorului șef DNA.”, a spus Toader.

Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte, care prezintă acte și fapte reținute pentru perioada februarie 2017-februarie 2018.

”Am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice dintre România. Într-un singur an, au fost înregistrare trei conflicte juridice de natură constituțională, în cadrul cărora DNA prin conducerea acesteia a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. CCR a sancținat comportamentul lipsit de loialitate, neconstituțional, al procurorului șef DNA. În sine, constatarea unui singur conflict nu este de natură a determina revocarea. Asta spuneam în martie 2017. Concluziile sunt diferite atunci încălcările devin sistematice. În mai puțin de jumătate de an de la publicarea deciziei 68 a fost chemată iarăși în fața CCR pentru încă două conflicte. ”

De 13 ori Curtea Constituțională a constatat conflicte dintr-un număr de 31 de cauze, în total.

”Declanșarea unei anchete penale, cu descinderi la Ministerul Justiției, a generat o stare de tensiune, de presiune psihică chiar în perioada de legiferare.”

”Ulterior, prin Decizia 611/2017, Curtea a constatat iarăși un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, de o parte, și DNA, de cealaltă parte, prin refuzul procurorului șef de a se prezenta la Comisia specială pentru verificarea alegerilor prezidențiale din 2009.

Curtea a reținut că doamna Kovesi a refuzat să dea curs celor trei invitații, iar la solicitarea Comisiei de a răspunde în scris, a dat un răspuns incomplet, care nu a ajutat la aflarea adevărului. S-a creat un blocaj în cadrul comisiei de anchetă, care a determinat Parlamentul să prelungească activitatea comisiei.”

”Prin Decizia nr 757/2017, deși CCR nu a constatat un conflict juridic, a precizat în considerente că unitatea de parchet nu are competența de a începe urmărirea penală cu privire la oportunitatea emiterii actelor administrative. ”

DNA s-a erijat în calitatea de evaluator a oportunității actelor Guvernului.

”Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, contrar obligației de rezervă a magistraților.”

”Comportamentul discreționar al procurorului șef DNA”

”Implicarea în anchetele altor procurori”

”Declarații publice de notorietate relevă comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi că personal a supravegheat ancheta desfășurată de procurori cu privire la Ordonanța de Urgență 13/2017” Tudorel Toader a citat din înregistrarea contestată de Kovesi.

”Trecerea timpului nu a dus la îndreptarea acestui tip de comportament, ci la acutizarea lui”

”Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu se rezolvă după calitatea persoanei, dosarele se rezolvă în ordinea cronologică a sesizării organului judiciar”

”Contestarea actelor și autorității Curții Constituționale. Cu prilejul unor evenimente publice, procurorul șef DNA a învinovățit practic CCR, punând pe seama instanței de contencios constituțional, pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate ca fiind de natură penală și recuperarea unor prejudicii”

”Procurorul șef DNA a contestat însăși Constituția țării”

”La începutul anului 2017, procurorul șef DNA a declarat pentru BBC că se teme pentru desființarea DNA. Într-un alt interviu la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de legi aflate în dezbatere parlamentară, acuzând politicienii”

”Afirmațiile sunt fără precendent și nereale, au afectat iremediabil imaginea României”

”Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri. Această acțiune de decapare este contrară oricăror principii ale statului de drept. Nu sunt cauze mai importante sau mai puțin importante”

”Neimplicarea procurorului șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupus a fi comise de către pricurori. Mă refer la faptul concret că spațiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat și unitatea din care face parte”

”Falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Înregistrarea are un conținut, transcriptul are alt conținut. Am hotărâri judecătorești care arată neconcordanța între ce se aude și ce se scrie. Mie mi se pare foarte grav.”

”Tergiversarea soluționării unor cauze. Am avut un caz, Microsoft, lăsat atâția ani în nelucrare, încât a trecut termenul de soluționare”

”Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori. Lipsa de verificare a DNA-ului Ploiești. Eu nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori cu funcție se reclamă între ei, ai obligația să vezi dacă e adevărat, nu să lauzi acea unitate”

”Potrivit art. 1 din Constituție, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire și de combatere a corupției. Buna activitate a DNA din acest punct de vedere este consemnată în documente internaționale. Standardul DNA nu poate să protejeze acțiuni defăimătoare”

”DNA nu se identifică cu procurorul șef al acesteia, ale cărei acțiuni au demonstrat că pot pune în pericol instituția pe care o conduce, prin comportamentul discreționar, sfidător”

”Prevenirea și combaterea corupției trebuie să continue.”

”Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău.”

”Nu doresc la nimeni să fie victima unei erori judiciare! Ferească Dumnezeu!”

”DECLANȘEZ PROCEDURA DE REVOCARE DIN FUNCȚIE A PROCURORULUI ȘEF DNA”

Raportul va fi înaintat Consiliului Superior al Magistraturii și președintelui României.

Comments

comentarii