Judecatoarea Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj a vorbit despre cat de mult este afectata activitatea de judecata de numeroasele decizii ale Curtii Constitutionale prin care articole din Codurile penale sunt declarate neconstitutionale.

Intr-un interviu acordat publicatiei luju.ro, magistratul Adina Lupea a fost intrebata: Cat de mult va afecteaza activitatea deciziile CCR legate de neconstitutionalitatea unor articole din Codul penal si Codul de procedura penala, care vedem sunt din ce in ce mai numeroase?

Adina Lupea a raspuns: Foarte mult. Un coleg de-al meu spunea „Am ajuns sa dam search pe Google inainte sa scriem o minuta, sa verificam daca textul mai este in vigoare”. Sincer, va marturisesc ca aproape nu exista saptamana sa nu ne pomenim pe birou cu o noua decizie a CCR sau ICCJ. Uman vorbind, este foarte posibil sa iti scape in aceasta avalansa vreuna dintre ele, cu consecinta implacabila a spectrului raspunderii disciplinare, pe motiv de nerespectare a deciziilor obligatorii ale CCR si ICCJ.

Deciziile CCR si nu numai, si deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie date in interpretarea si aplicarea legii, ne obliga in mod permanent si constant, sa ne modificam practica judiciara si, de aici, vine iar problema unei jurisprudentei neunitare, cu consecinta unui mic sau mai mare haos. De ce? Pentru ca oameni in conditii si situatii similare ajung la solutii diametral opuse iar vina, evident, nu este in sarcina puterii legiuitoare care a girat intrarea in vigoare a acestor coduri, ci a instantelor de judecata, pentru ca de la acestea vine verdictul. Si nimeni nu se mai intreaba de ce.

Care sunt principalele probleme din Codul penal si Codul de procedura penala? Ce ar trebui remediat de urgenta?

Adina Lupea: Nici nu as putea face o ierarhie a acestora. Noul Cod penal, ca un singur exemplu, a dinamitat notiunea de „infractiune continuata” asa cum bine era (dupa parerea mea) legiferata anterior, situatie ce a condus in practica la aplicarea unor pedepse aberant de mari pentru infractiuni, sa spunem, de o gravitate medie (aplicandu-se pana in 30 mai 2017 regula concursului de infractiuni, in stoparea acestui fenomen intervenind iarasi CCR).

Apoi, notiunea de camera preliminara, care in prima ei faza incalca orice principiu al contradictorialitatii, a devenit acum, in urma unor decizii ale CCR, aproape faza de judecata propriu-zisa, indepartandu-se mult de la scopul ei initial.

Ar mai fi confirmarile la renuntarea la urmarirea penala, care in prezent in loc sa fie dispuse maxim de procurorul sef, sunt dispuse de instanta si constituie un balast pentru instantele inferioare, mai ales pentru judecatorii. Nu mai simti nicio solemnitate cand esti in situatia unui dosar cu un furt de eugenii sau a unei biciclete si esti pus in postura sa confirmi renuntarea la urmarirea penala, dupa ce evident statul face iar cheltuieli suplimentare, fiind obligatorie citarea partilor. Si mai sunt multe exemple, si in faza cailor de atac etc.

Comments

comentarii