Stațiunea Băișoara ar fi putut avea o pârtie de schi modernă, cu un kilometru și jumătate mai lungă, iar 1.800 de turiști ar fi putut urca cu noul telescaun. Proiectul de 16 milioane lei era finanțat prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Au trecut șase ani de când CJ Cluj semna contractul de execuție, iar din modernizarea mult promisă doar s-a început o parcare.

În 17 decembrie 2009, Consiliul Județean Cluj semna contractul de achiziție publică pentru începerea lucrărilor la proiectul “Schi în România, comuna Băișoara, județul Cluj – Dezvoltarea turismului de iarnă în Apuseni”.

Câștigător al contractului era Asocierea Harcon Zrt Budapesta – SC Consic SA Sfântu Gheorghe, cu o ofertă de 15.887.952,21 lei fără TVA, cu durata de execuţie de 14 luni, durata de garantare a lucrărilor de 24 de luni și garanţia de bună execuţie de 10%. Alte patru oferte fuseseră depuse pentru acest proiect, însă oferta financiară a celor de la Harcon Zrt Budapesta a fost cea mai bună.

Această investiție era anunțată ca fiind una strategică pentru dezvoltarea turismului în România și, implicit, în Munții Apuseni. Proiectul se desfășura în cadrul Programului de interes naţional pentru dezvoltarea turismului “Schi în România” şi avea ca obiectiv principal valorificarea potenţialului turistic al Munţilor Apuseni prin dezvoltarea infrastructurii turistice în vederea creşterii economice şi atragerii de noi investiţii. Finanțator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În urma investiției, stațiunea de schi de la Băișoara ar fi trebuit să fie una modernă, comparabilă cu alte stațiuni din Austria sau Franța. Actuala pârtie trebuia extinsă cu 1,5 kilometri iar pârtia existentă ar fi trebuit să fie îmbunătățită. Investiția mai prevedea realizarea unui telescaun cu o capacitate de 1800 de persoane/oră, implementarea unui sistem electronic de biletărie, construcţia unei clădiri cu spaţii tehnice şi funcţiuni publice (adăpostire utilaj pentru bătătorit zăpada, grupuri sanitare şi utilităţi), achiziţionarea unui utilaj pentru bătătorit zăpada, construcţia unei parcări, precum şi amenajarea unui drum de acces către zona domeniului schiabil.

Promisiunile erau mari, finanțarea pe măsură, mai rămînea doar ca aleșii județului să vegheze bunul mers al lucrărilor. Radu Bica, pe atunci vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, se lăuda cu vorbe mărețe despre proiect:

Prin desemnarea câştigătorului acestei licitaţii şi semnarea contractului am făcut un pas important în vederea dezvoltării turismului de iarnă în judeţul Cluj. Vom urmări îndeaproape derularea lucrărilor şi vom întreprinde toate demersurile necesare astfel încât proiectul să fie finalizat în termenul stabilit iar turiştii să poată beneficia în cel mai scurt timp posibil de facilităţile ce urmează a fi realizate. Punerea în valoare a potenţialului turistic al judeţului Cluj, inclusiv prin crearea condiţiilor optime pentru practicarea turismului de iarnă şi a sporturilor montane, va continua să reprezinte o prioritate pentru actuala conducere a Consiliului Judeţean Cluj, sens în care vom accelera demersurile începute atât în vederea reabilitării infrastructurii care facilitează accesul în zonele turistice cât şi pentru modernizarea şi punerea în valoare a obiectivelor turistice propriu-zise”

Istoria unui proiect ratat

Au trecut mai bine de șase ani de la semnarea contractului, iar pârtia de la Băișoara arată la fel. Lucrările nu s-au mai realizat și miile de turiști, cu care cei din fruntea județului se lăudau în 2009, nu au avut motive să frecventeze pârtia de schi de la Băișoara. Mai mult, contractul semnat de Consiliul Județean Cluj cu asocierea Harcon Zrt Budapesta – SC Consic SA Sfântu Gheorghe a încetat, prin expirarea termenului.

Încă de la bun început, pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Cluj a aprobat un contract de asociere cu comuna Băişoara.

“Obligaţiile Consiliul Judeţean care decurg din acest parteneriat vizează urmărirea şi verificarea execuţiei lucrărilor prin intermediul persoanelor abilitate, plata lucrărilor executate, precum şi recepţionarea acestora”, arăta Consiliul Județean Cluj la semnarea contractului.

Clujust a solicitat Consiliului Județean Cluj să prezinte toate demersurile făcute de instituție pentru realizarea acestei investiții. Potrivit instituției, stadiul proiectului este “lucrare în continuare fără sursă de finanțare”. Ce a făcut Consiliul Județean Cluj în tot acest timp? Din răspunsul primit, reiese că, din 2010 încoace, investiția este, practic, blocată, iar din tot proiectul s-a început o parcare.

Demersurile întreprinse, potrivit răspunsului primit de la Consiliul Județean:

• Solicită Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului deschiderea finanțării proiectului prin adresa 18839/21.12.2009
• Solicită Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prin adresa 1165/25.01.2010 alocarea sumei de 19.634.177,50 lei pentru execuția lucrărilor necesare realizării obiectivului
• Suma alocată prin Ordinul 1145/15.03.2010, județul Cluj, pentru finanțarea acestui proiect de investiții în turism a fost de 150.000 de lei
• Cu adresa nr. 7733/12.05.2010 se comunică executantului suma alocată pentru realizarea obiectivului de investiții pe anul 2010
• În data de 14.10.2010 se emite ordinul de începere a lucrărilor și se încheie Procesul Verbal de predare-primire a amplasamentului și a bornelor de reper, stabilindu-se ca obiectivul lucrărilor pentru anul în curs să fie amenajarea parcării.
• Până la finele anului 2010 s-au executat și plătit lucrări în valoare de 149.758 de lei, lucrări certificate de dirigintele de șantier.

Consiliul Județean pasează vina pe Ministerul Dezvoltării

Reprezentanții CJ Cluj oferă scuza lipsei de finanțare pentru continuarea lucrărilor. Culmea e că în 2010-2012 era la putere PDL atât la Guvern cât și la Consiliul Județean.

Până la această dată, cu toate că au existat numeroase solicitări din partea Consiliului Județean Cluj, nu au mai fost alocate fonduri de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru continuarea și finanțarea acestui proiect”, se arată în răspunsul redactat de aparatul administrativ al CJ Cluj și semnat de președintele Marius Mînzat.

Între timp, un raport al Corpului de Control al Guvernului a scos la iveală că doar 35% din parcarea pârtiei a fost realizat din proiectul extins al domeniului schiabil din comuna Băișoara.

Conform raportului Corpului de Control al Guvernului, CJ Cluj a comunicat executantului că suma alocată pe 2010 este de 150.000 de lei și a solicitat un grafic de execuție lucrări care să se încadreze în suma alocată. Pentru această sumă, executantul a făcut un plan de trasare lucrări pentru parcare.

În total, în perioada 2009-2013, au fost alocate fonduri de 568.800 lei pentru proiectul Schi în România – comuna Băișoara, din care 150.000 lei de la bugetul de stat, iar restul de la bugetele locale și județene, conform raportului. În fapt, doar 35% din lucrările de parcare au fost realizate, iar contractul cu executantul a încetat în 2011, prin expirarea duratei de execuție.

Au mai fost identificate nereguli privind scoaterea definitivă din fondul forestier a 2,9 hectare de pădure, pentru realizarea proiectului de schi în Băișoara, arată raportul Guvernului.

Am încercat să o contactăm telefonic pe primărița din Băișoara, Minodora Luca, însă nu a răspuns în ultimele zile.

Comments

comentarii