Efectele Deciziilor Curţii Constituționale se produc şi cu privire la acte întocmite anterior publicării în Monitorul Oficial a deciziilor CCR în cauzele pendinte, este concluzia unei analize publicate de societatea de avocatură Chiriță și Asociații din Cluj.

”În jurisprudenţa sa recentă, Curtea Constituţională a tranşat extrem de vehement problematica efectelor pe care deciziile sale le produc. Prezenta analiză a plecat de la ipoteza excluderii mijloacelor de supraveghere tehnică realizate anterior publicării în Monitorul Oficial a deciziilor Curţii Constituţionale în cauzele aflate pe rolul intanţelor.

Opiniile potrivit cărora aceste Decizii ale intanţei de contencios constituţional nu sunt aplicabile în situaţia descrisă (cu excepţia cauzelor în care excepţia a fost invocată şi Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea textelor), se fundamentează pe diverse argumente: pe prezumţia de constituţionalitate a normei cât aceasta a fost în vigoare, pe stabilirea unor condiţii suplimentare de invocare a nulităţii (cu titlu exemplificativ: în cazul aplicării Decizei 51/ 2016 s-a argumentat în sensul că era necesară invocarea nulităţii măsurilor de supraveghere tehnică efectuate în cauză, anterior publicării Deciziei în discuţie în Monitorul Oficial, în cursul urmăririi penale, pentru ca judecătorul de cameră preliminară să poată realiza aplicarea nulităţii relative cu privire la procedeele probatorii în discuţie), pe faptul că la momentul realizării interceptărilor de către SRI nu era prevăzută nulitatea absolută ca sancţiune necompetenţei organelor de urmărire penală sens în care Decizia 302/2017 nu ar fi aplicabilă, etc.

Pornind de la aceste aspecte am considerat esenţială analiza efectelor deciziilor CCR în situaţia expusă. În jurisprudenţa sa, CCR stabileşte întinderea şi conţinutul sintagmei „efecte pentru viitor”, care nu coincide cu interpretarea atribuită acestei sintagme în situaţiile mai sus expuse cu privire la practica judiciară.”, se arată la începutul analizei realizate de avocata Oana Lup.

Aceasta se încheie cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la efectele deciziilor CCR privitoare la protocoalele PÎCCJ-SRI și cu concluzia avocatei:

”Jurisprudenţa ÎCCJ a acordat deja efecte Deciziei 302/2017 pronunţând nulitatea absolută a interceptărilor efectuate de SRI anterior publicării deciziei în M. Of. pentru necompetenţa materială şi funcţională a acestui organ, prin Încheierea pronunţată de Judecătorul de Cameră Preliminară în 28.02.2018 în dosar nr. 657/39/2017/a1.

Mai mult, în optica ÎCCJ, iniţial după pronunţarea Deciziei 51/2016 CCR sancţiunea nulităţii relative era pe deplin aplicabilă în cauzele aflate pe rolul judecătorului de cameră preliminară, fără a distinge în funcţie de momentul întocmirii interceptărilor. Astfel, se reţine că după pronunţarea Deciziei 302/2018 CCR sancţiunea nulităţii absolute este incidentă cu privire la măsurile de supraveghere tehnică întocmite de SRI, în speţa în discuţie acestea fiind efectuate anterior publicării în M.Of. a deciziei 302/2018. Astfel, se precizează că prin punerea în executare a mandatelor se supraveghere tehnică de către SRI nu s-a încălcat doar competenţa materială şi funcţională a organelor de urmărire penală, întrucât această chestiune această chestiune s-ar putea pune numai dacă ar viza organele judiciare. Cum lucrătorii SIPI şi SRI nu aveau calitatea de organe  judiciare, realizarea actelor menţionate s-a efectuat cu încălcarea competenţei generale a organelor statului. Bineînţeles că aecastă încălcare va fi valorificată prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. 1 lit. b C.pr.pen. întrucât o astfel de încălcare a competenţei generale a organelor statului atrage cu atât mai mult nulitatea absolută a actelor astfel realizate.”

Toate aceste aspecte au culminat cu pronunţarea Deciziei 26/2019 de către Curtea Constituţională prin care a afirmat expres că instanţele au avut posibilitatea înlăturării procedeelor probatorii realizate de către serviciile de informaţii pe măsură ce Curtea s-a pronunţat cu privire la implicarea SRI în actul de justiţie şi la sancţiunile incidente în aceste cazuri.

Având în vedere chestiunile analizate, rezultă că instanţa de contencios constituţional a stabilit în repetate rânduri, în mod clar şi lipsit de echivoc faptul că efectele deciziilor sale se produc în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată şi instanţele de judecată sunt obligate să aplice aceste decizii astfel cum au fost pronunţate.

Concluzionând, potrivit deciziilor CCR la care am făcut referire, rezultă că efectele Deciziilor Curţii se produc şi cu privire la acte întocmite anterior publicării în M. Of. a deciziilor CCR în cauzele pendinte.”

Analiza completă o puteți citi AICI

Comments

comentarii