Afaceri legale cu cannabis anchetate de DIICOT

Uleiul de cânepă, făina de cânepă și masca de păr cu ulei de cânepă catalogate ca droguri de risc, deși apărarea susține că, concentrația de Tetrahidrocanabinol (THC)  din produse este sub 0,2%.

Doi tineri antreprenori, unul din Huși și altul din Oradea sunt puși sub acuzare pentru  “trafic de droguri de risc”, infracțiune prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, care constă în ,,cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept” și care se pedepște cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

În tabelul III din Legea nr. 143/2000 sunt menționate ca fiind droguri de risc  cannabis-ul, rezina de cannabis și uleiul de cannabis, fără alte mențiuni.

Tânărul din Huși, Filip Octav, are o afacere legală prin intermediul căreia comercializa produse de cannabis. Societatea lui Filip Octav,  „LOW SUPPLY” S.R.L. din Huși, județul Vaslui este de asemenea suspectă în dosarul penal nr. 319D/P/2020 instrumentat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi. Societatea avea ca obiect de activitate 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Celălalt tânăr, David Sebastian, din Oradea, are la rândul său o societate „CATROM CBD ENTREPRISE” S.R.L. cu sediul social în Oradea și care este de asemenea suspectă în dosarul DIICOT. Societatea deține un site care prezintă produsele comercializate și anume ulei de cânepă, făină de cânepă, mască de păr cu ulei de cânepă și alte produse, pe site fiind expusă și o poză cu o plantație de cannabis in door. Obiectul de activitate al societății este 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet.

Prin Încheierea judecătorului de drepturi și liberătăți nr 243/2020  din data de 17.10.2020 s-a respins ca nefondată, propunerea de arestare preventivă formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi, în dosarul de urmărire penală nr. 319D/P/2020 în ce-i priveşte pe inculpaţii Filip Octav şi David Sebastian, luând faţă de Filip Octav, reţinut la acea dată în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. – Iaşi, măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.10.2020, până la data de 15.11.2020.

Prin aceeași încheiere, față de David Sebastian, la acea dată reţinut în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. – Iaşi, s-a luat măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.10.2020, până la data de 15.11.2020.

La data de 23 octombrie 2020, contestația DIICOT împotriva încheierii prin care s-a luat măsura arestului la domiciliu față de cei doi tineri a fost respinsă.

Conform presei locale, cei doi tineri vindeau prin intermediul unor magazine deschise legal, derivate din canabis cu concentraţie de THC sub 0,2%. Avocatul lui David Sebastian a susținut în presa citată că ”Toate produsele au fost comandate respectând legislaţia specifică operaţiunilor de import, comercializarea ulterioară a produselor fiind fiscalizată. Producătorii europeni au transmis totodată şi buletine de analize cu privire la aceste produse, acestea certificând o concentraţie  de substanţă activă de THC în cuantum de până la 0.2%. Este dovedit ştiinţific faptul că, la concentraţii de până la 0.2% THC, orice produs de acest gen nu este susceptibil de a produce efect psihotrop.”

Aceasta a mai precizat sursei citate, că fragmentele vegetale ridicate la percheziţii respectă limita de 0,2% THC. Problema e că legislaţia românească nu prevede un prag valoric care să permită vânzarea de cannabis, aşa cum se întâmplă în anumite ţări europene.  “În opinia noastră, la acest moment se poate discuta, chiar şi în acest context, de lipsa oricărui risc asupra sănătăţii publice, posibil a fi produs prin faptele reţinute în sarcina clientului meu. Suntem într-o fază incipientă a urmăririi penale, însă este primordial, în accepţiunea noastră, ca în această cauză să ne fie furnizat un punct de vedere oficial din partea experţilor cu privire la concentraţia concretă de THC din substanţele prelevate”.

Comments

comentarii