Schimbare majoră în instanțe din 15 septembrie. Ce se întâmplă cu dosarele noi

Consiliul Superior al Magistraturii introduce un nou mecanism de gestionare a dosarelor, bazat pe capacitatea de procesare a fiecărei instanțe. Cererile vor continua să fie înregistrate și să primească număr în sistemul ECRIS, însă dosarele care depășesc limita zilnică nu vor mai fi repartizate imediat unui judecător. Acestea vor fi așezate într-un registru de așteptare și distribuite ulterior, în ordine cronologică.

Măsura este prevăzută de Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026 a Secției pentru judecători a CSM, care modifică Hotărârea nr. 1642/2026 și înlocuiește procedura de gestionare a activității instanțelor în raport cu resursele umane disponibile.

Ce se schimbă pentru justițiabili

În prezent, asocierea unui dosar cu un complet de judecată se face, de regulă, după înregistrarea lui în sistem. Prin noul mecanism, înregistrarea cererii și repartizarea dosarului devin două momente distincte.

Toate cererile depuse într-o zi vor fi înregistrate și vor primi număr în ECRIS. Dosarele care se încadrează în capacitatea disponibilă a instanței vor fi repartizate în următoarea zi lucrătoare. Cele care depășesc această capacitate vor fi înscrise într-un „Registru de gestionare a fluxului de cauze” și vor aștepta până când instanța va avea disponibilitatea necesară pentru a le prelua.

Înscrierea în registru are un caracter administrativ și nu modifică data înregistrării cauzei. Acest aspect este important pentru respectarea termenelor în care o acțiune, o contestație sau o cale de atac trebuie depusă.

Pentru cetățean, consecința practică poate fi însă semnificativă: dosarul există, are număr, dar pentru o perioadă nu are încă un complet desemnat și, implicit, nu poate primi un prim termen de judecată.

Dosarele vor fi așezate în liste de așteptare

Fiecare instanță va constitui propriul registru de gestionare a fluxului de cauze. Dosarele vor fi înscrise în liste distincte, în funcție de materia juridică și de tipul cauzei.

Ordinea de preluare va fi cea cronologică. În cazul dosarelor declinate sau strămutate, se va lua în considerare data la care cauza a fost înregistrată la instanța sesizată inițial.

Până la repartizare, dosarele vor rămâne în evidența arhivei instanței. Părțile vor putea consulta dosarul și solicita copii prin intermediul arhivei, chiar dacă nu a fost încă desemnat completul care îl va judeca.

Hotărârea nu autorizează alegerea judecătorului. După ce dosarul ajunge la repartizare, desemnarea completului trebuie să rămână aleatorie. Se schimbă ordinea temporală în care cauzele intră în repartizare, nu principiul repartizării aleatorii.

Limite diferite pentru judecătorii tribunale și curți de apel

CSM stabilește următoarele capacități anuale de referință:

• 288 de dosare pentru fiecare judecător de la judecătorii;
• 192 de dosare pentru fiecare judecător de la tribunale;
• 119 dosare pentru fiecare judecător de la curțile de apel.

Aceste valori nu reprezintă o normă individuală de muncă și nici un plafon al numărului total de dosare pe care un magistrat îl poate avea în lucru. Potrivit metodologiei CSM, indicatorul caracterizează capacitatea instanței și este utilizat pentru reglarea fluxului de cauze nou intrate.

Aplicarea va fi graduală

Din 15 septembrie 2026 până la 14 septembrie 2027 se va utiliza dublul capacității de referință, ceea ce înseamnă 576 de dosare pe judecător la judecătorii, 384 la tribunale și 238 la curțile de apel.

Între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028, valorile de referință vor fi majorate cu 50%. Din 15 septembrie 2028 ar urma să fie aplicate integral limitele de 288, 192 și 119 dosare.

Această etapizare atenuează efectul imediat, dar arată și că mecanismul este conceput pentru a reduce treptat numărul dosarelor noi repartizate fiecărui judecător.

Cum se calculează capacitatea reală

Capacitatea zilnică a unei instanțe va fi stabilită informatic, în funcție de numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate.

Magistrații care lipsesc mai mult de 60 de zile consecutive nu vor fi incluși în calcul. În cazul judecătorilor degrevați parțial pentru exercitarea unor atribuții administrative, capacitatea va fi redusă proporțional cu procentul degrevării, dar cu cel mult 50%.

Capacitatea va fi împărțită pe materii și grupe de cauze, în funcție de ponderea avută de fiecare categorie în anul precedent. Dacă apar fluctuații importante, aceste ponderi vor putea fi ajustate.

Capacitatea nefolosită într-o zi se reportează pentru ziua următoare. În sens invers, dacă dosarele urgente determină depășirea plafonului, diferența se scade din capacitatea zilelor următoare.

Cauzele urgente nu vor aștepta

Hotărârea instituie două categorii care nu vor urma regimul obișnuit al listei de așteptare: cauzele prioritare și cauzele excluse de la mecanism.

Cauzele prioritare vor fi repartizate în ziua înregistrării, chiar dacă instanța și-a depășit capacitatea zilnică. Ele vor fi însă luate în calcul, ceea ce poate reduce numărul dosarelor obișnuite repartizate în zilele următoare.

Cauzele excluse vor fi, de asemenea, repartizate imediat, dar nu vor fi incluse în calculul capacității zilnice. Categoriile concrete sunt stabilite prin anexele hotărârii inițiale a CSM.

Există și o procedură excepțională. O parte, Ministerul Public sau instanța din oficiu poate solicita preluarea cu prioritate a unui dosar aflat în registru atunci când întârzierea ar compromite exercitarea unui drept fundamental sau ar putea produce un prejudiciu grav, iminent ori ireparabil.

Decizia aparține președintelui instanței sau președintelui de secție și se consemnează printr-o rezoluție administrativă. Solicitantului îi va fi comunicat răspunsul prin Biroul de informare și relații publice.

Această procedură nu permite desemnarea unui anumit judecător. Dosarul este scos mai repede din lista de așteptare, dar completul trebuie ales în continuare aleatoriu.

Reguli speciale în cauzele penale și de insolvență

În materie penală, hotărârea încearcă să păstreze continuitatea completului. Dacă apare o cerere urgentă care poate fi soluționată numai de judecătorul competent să soluționeze cauza principală, dosarul va fi scos din registru și repartizat pentru identificarea completului. Dacă, după soluționarea cererii, cauza principală devine prioritară, aceasta va fi judecată cu prioritate; în caz contrar, va reveni în registru, păstrându-și poziția determinată de data inițială.

În materia insolvenței vor exista ponderi și liste distincte pentru fiecare complet. Sunt prevăzute reguli speciale pentru situațiile în care o nouă cerere trebuie soluționată de același complet care gestionează o procedură începută anterior.

Ce se întâmplă cu procesele deja repartizate

Procedura privește în principal fluxul dosarelor nou înregistrate și pe cele aflate încă în registrul de așteptare. Ea nu prevede retragerea de la judecători a cauzelor deja repartizate și nici suspendarea proceselor care au primit termene.

Prin urmare, un dosar deja repartizat va continua, în principiu, să fie soluționat de completul desemnat. Întârzierile cele mai vizibile se pot produce înaintea repartizării, nu neapărat între termenele unui proces aflat deja în desfășurare.

Posibile efecte asupra duratei proceselor

CSM justifică mecanismul prin necesitatea de a evita supraîncărcarea judecătorilor, degradarea calității actului de justiție și prelungirea soluționării cauzelor deja repartizate. În această logică, un număr controlat de dosare noi ar trebui să le permită completurilor să lucreze mai eficient cauzele pe care le au deja.

Măsura nu reduce însă numărul litigiilor și nici deficitul de personal. Dosarele care nu mai ajung imediat la judecători nu dispar, ci se acumulează într-o listă administrativă.

Astfel, noul sistem poate îmbunătăți durata soluționării dosarelor după repartizare, dar poate mări perioada totală dintre depunerea cererii și obținerea unei hotărâri. Timpul de așteptare este mutat, cel puțin parțial, din interiorul procesului în etapa anterioară repartizării.

Instanțele cu suficienți judecători și un volum redus de cauze pot resimți puțin schimbarea. În instanțele mari sau cu deficit sever de personal, listele de așteptare pot crește de la o zi la alta.

Riscul unor durate diferite de la o instanță la alta

Capacitatea fiecărei instanțe depinde direct de numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate și de volumul dosarelor nou intrate. Două cereri similare, depuse în localități diferite, pot ajunge astfel să aibă perioade de așteptare foarte diferite.

O instanță completă și mai puțin aglomerată poate repartiza rapid dosarele. O instanță cu posturi vacante, concedii de lungă durată și un număr mare de litigii poate acumula un registru considerabil.

Hotărârea nu stabilește în procedura analizată o durată maximă în care un dosar poate rămâne nerepartizat. Aceasta este una dintre cele mai importante consecințe pentru justițiabili.

Rămân aplicabile însă garanțiile constituționale și convenționale privind accesul la justiție și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Caracterul administrativ al perioadei de așteptare nu înseamnă că ea este lipsită de relevanță atunci când se analizează durata totală a procedurii.

O schimbare majoră în administrarea instanțelor

Hotărârea nr. 1734/2026 nu plafonează numărul cererilor care pot fi depuse și nu împiedică înregistrarea lor. Ea plafonează ritmul în care dosarele obișnuite pot fi repartizate judecătorilor.

Pentru instanțe, sistemul poate aduce o încărcătură mai controlată și o imagine mai clară asupra deficitului de personal. Pentru cetățeni și companii, poate însemna însă că un dosar va rămâne o perioadă în arhivă, cu număr de înregistrare, dar fără judecător și fără termen.

Efectul real va depinde de mărimea listelor de așteptare, de transparența cu care instanțele vor publica aceste date, de funcționarea aplicației informatice și de modul în care vor fi soluționate cererile de repartizare prioritară.

CSM și-a rezervat atribuția de a monitoriza implementarea și de a ajusta mecanismul. Primele luni de aplicare vor arăta dacă noul sistem reduce blocajele sau doar le mută într-o etapă mai puțin vizibilă publicului.

Hotărârea CSM poate fi consultată AICI

Hotărârea 1642/2026 AICI

Comments

comentarii