Reacția polițistului dojenit de judecătorul ÎCCJ: ”în ochii dumnealui deja aveam o etichetă. Eram un tatuat și cu mușchi”

În momentul în care a fost contactat de către cei de la Epochtimes, aceștia fiind și primii care i-au luat un interviu, domnul judecător Nicolescu Alin Sorin a declarat următoarele: „E un polițist plin de tatuaje, plin de sus până jos, tatuat, asta e, altă generație, și plin de mușchi, cu niște mușchi din ăia mai merg și eu la sală să mă întrețin, să-mi țin mintea limpede, știu că nu poți să faci mușchii ăia decât de la steroizi. Și i-am zis ”atenție de la steroizi”, eu tot bine intenționat!”. Puteți astfel observa că în ochii dumnealui deja aveam o etichetă. Eram un tatuat și cu mușchi, probabil pe principiul „pletoșilor” de pe vremea regimului comunist.

Fiind, cel mai probabil, luat prin surprindere de telefonul celor de la Epochtimes, putem aprecia că este cel mai sincer răspuns, pentru că nu a avut timp sa pregătească vreun scenariu care să justifice acțiunile sale. De aici și devoalarea principiului pentru care a avut acel comportament față de persoana mea în sala de examen, aspectul fizic (tatuaje și mușchi).

Chiar și următoarea afirmație făcută de domnul judecător demonstrează că în culisele sistemului există alte reguli după care se ghidează aceste persoane sus puse: „Nu am fost rău intenționat, deloc, deloc, deloc nici eu, nici Liviu. Doar un semnal de alarmă, și eu și Liviu, “băi, nu se face așa. Cum să vorbești așa la profesorul tău, să îi spui că e nedemn. Chiar dacă greșeam eu cu ceva, băi, strângi din dinți, asta e. Trebuie să ai demnitate, bun simț, nu așa… Altul în locul meu făcea sesizare scrisă, aveam 100 de copii acolo studenții… Dar nu am făcut asta, ba din contră, am zis “băi, la copilul asta să îi fie bine, să înțeleagă ceva din ecuația asta”. Dar nu vedeți, pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.” Nu contează argumentele ci persoana care le emite iar în raport cu statutul acestei persoane se apreciază dacă ai sau nu dreptate.

Ulterior în următoarele reacții, pentru alți jurnaliști, domnul judecător mai adaugă versiunii dumnealui și alte detalii care nu corespund adevărului și care îmi produc o oarecare dezamăgire, pentru simplul fapt că vin din partea unei persoane care ocupă una dintre cele mai importante funcții din sistemul judiciar. Dumnealui susține că am fluturat legitimația în văzul tuturor. În realitate, este important de precizat că în acea zi avea loc un examen scris, pentru obținerea licenței. Nu era vorba despre vreun examen oral unde se putea considera că declinarea calității de polițist îți poate aduce un punct în plus la notare, așa cum pot crede unii. Mai mult, nici eu și nici domnul judecător nu aveam cunoștință despre calitatea celuilalt înainte de schimbul de replici. Așadar, nici măcar nu știam că domnul judecător este cadru didactic, dumnealui fiind prezent în sală alături de alți supraveghetori. Faptul că dumnealui a văzut și legitimația în portofel, la momentul în care am scos cartea de identitate nu poate echivala în niciun caz cu susținerile dumnealui că m-aș fi folosit în orice fel de calitatea de polițist, angajat în cadrul Direcției Generale Anticorupție.

Am observat faptul că, în unele comentarii, au fost persoane care mi-au sugerat că ar fi fost indicat să tac și să înghit pentru că am prea puțină vechime în minister. Inclusiv Direcția Generală Anticorupție, prin comunicatul de presă emis, susține fățiș poziția domnului judecător și stabilește că aș fi avut o atitudine „necorespunzătoare” fără să fi administrat nici măcar o probă în acest sens și recunoscând că nu sunt cercetat disciplinar și nici nu am fost sancționat în legătură cu situația de la examenul de licență. Proba supremă fiind telefonul primit de domnul Liviu Vasilescu din partea domnului judecător.

Dar vă întrebați oare cum ar fi împărțită dreptatea pentru un cetățean care nu are legătură cu sistemul dacă ei își permit intimidările de genul acestora? Cât de multe astfel de relații „prietenești” există în sistem între persoane care ar trebui să colaboreze strict instituțional? În câte cazuri s-or mai fi dat telefoane și nu am aflat niciodată despre ele și rezultatul lor? Asta e România pe care ne-o dorim?”, a postat polițistul.