Pedeapsă cu amânare și daune de 15.000 de lei în cazul inspectorului AJOFM care a hărțuit o farmacistă din Cluj

Inspectorul din cadrul AJOFM Cluj, care în 2 decembrie 2019 era reținut pentru hărțuirea unei farmaciste, a primit recent pedeapsa de 3 luni și 20 de zile cu amânare, 60 de zile de muncă neremunerată, interdicția de a se apropia la mai puțin de 200 de metri de persoana vătămată și plata de daune morale în cuantum de 15.000 lei

Potrivit datelor de la dosar,”În fapt, inculpatul T.C şi persoana vătămată A.I  s-au cunoscut în cursul lunii iunie 2018, la farmacia Dona din mun. Cluj-Napoca str… , la care persoana vătămată lucra ca farmacistă, inculpatul începând să se prezinte regulat în calitate de client. La început, aceasta achiziţiona diverse produse, însă cu timpul persoana vătămată a observat că inculpatul urmărea doar să discute cu aceasta. Apoi, inculpatul îi aducea diverse cadouri, respectiv flori, ciocolată şi îngheţată. Deşi persoana vătămată l-a refuzat, inculpatul venea în continuare la farmacie, o urmărea insistent cu privirea pe persoana vătămată, obţinând chiar numărul ei de telefon şi trimiţându-i mai multe mesaje prin care îşi exprima sentimentul de iubire pentru aceasta.

Având în vedere că persoana vătămată l-a întâlnit pe inculpat şi în zona în care aceasta locuia, în septembrie 2018 a formulat o sesizare la poliţie care a oprit temporar insistenţele inculpatului, acesta fiind audiat în data de 24.09.2018 în procedura privind verificarea petiţiei depuse.

Cu toate acestea, în luna noiembrie 2018 inculpatul şi-a reluat obiceiul de a o contacta pe persoana vătămată prin mesaje şi pe reţelele de socializare, deşi aceasta nu îi răspundea, precum şi de a petrece mult timp în preajma farmaciei, împrejurări care au determinat formularea unei plângeri penale la data de 26.11.2018.

Martora H J A colegă de serviciu cu persoana vătămată, a confirmat faptul că de la mijlocul anului 2018, la farmacia Dona din mun. Cluj-Napoca  str.. .  a început să se prezinte un bărbat care dorea în mod special să fie servit de către persoana vătămată. Ulterior, acelaşi bărbat a început să aducă diferite atenţii pentru persoana vătămată, pe care aceasta din urmă le refuza de fiecare dată dar suspectul le lăsa în incinta farmaciei. Mai mult, acelaşi martor precizează faptul că l-a surprins pe suspect de mai multe ori, în preajma farmaciei, în timp ce se uita după persoana vătămată. Martora a mai precizat că dată fiind situaţia persoanei vătămate, a decis la un moment dat să modifice programul de lucru al acesteia pentru a o ajuta să evite întâlnirile cu suspect în momentul în care ajunge la locul de muncă. La începutul anului 2019, persoana vătămată a ales să îşi schimbe locul de muncă, în cadrul aceluiaşi lanţ de farmacii dar la un alt punct de lucru, pentru a evita ca suspectul să o mai urmărească.

Martorul J A S, iubitul persoanei vătămate, a confirmat aspectele relatate de persoana vătămată şi a detaliat faptul că, în două rânduri, l-a sunat pe suspect pentru ca acesta să o lase în pace pe persoana vătămată însă de fiecare dată suspectul devenea mai insistent. De asemenea, martorul a mai detaliat faptul că la un moment dat, a început să îl vadă pe suspect în preajma locuinţei sale şi a persoanei vătămate, existând chiar un conflict verbal între suspect şi martor, ocazie cu care martorul şi persoana vătămată au hotărât să se adreseze organelor de poliţie. Mai mult, martorul a mai precizat faptul că în data de 28.10.2019, suspectul i-a urmărit pe el şi persoana vătămată din zona străzii Moţilor până în zona străzii Petru Maior, pe o perioada de timp de aproximativ 5-10 minute.

Conform planşei foto privind mesajele transmise de suspect către persoana vătămată, reiese faptul că în perioada iunie 2018 – noiembrie 2019, suspectul T.C a trimis persoanei vătămate A.I, diferite mesaje, prin intermediul aplicaţiilor WhatsApp sau Facebook Messenger, a contactat-o prin intermediul platformei Instagram şi a efectuat mai multe apeluri telefonice către persoana vătămată.

Cu ocazia audierii în calitate de suspect,T. C a recunoscut faptul că s-a îndrăgostit de persoana vătămată însă acesta a motivat acţiunile sale ulterioare pe baza faptului că, într-o primă etapă, aceasta din urmă i-a dat curs avansurilor sale însă doar ulterior, după ce persoana vătămată a aflat că inculpatul este căsătorit, nu i-a mai dat curs avansurilor sale. Acest aspect este contrazis în mod direct de declaraţiile persoanei vătămate coroborate cu declaraţiile martorilor din dosar şi conversaţiile de pe WhatsApp depuse de persoana vătămată, din care rezulta faptul că persoana vătămată nu răspundea în nici un fel încercărilor de iniţiere a conversaţiilor inculpatului, ba chiar mai mult, din planşa foto rezulta faptul că doar inculpatul a şters parte din mesajele trimise prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, nefiind mesaje şterse de persoana vătămată. Nu în ultimul rând, cu ocazia audierii în calitate suspect, a recunoscut faptul că persoana vătămată l-a refuzat şi nu dorea sa comunice cu el, însă el a continuat săvârşirea faptelor.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, T C nu a mai vrut să recunoască săvârşirea faptelor, încercând să justifice prezenţa sa în apropierea locului de muncă al persoanei vătămate prin prisma faptului că încă din anul 2015, el frecventa staţia CTP din Piaţa Mărăşti.

În acest context, persoana vătămată şi-a schimbat locul de muncă, din municipiul Cluj-Napoca în Turda şi s-a despărţit de partenerul anterior, martorul J.A.S”

Cum a fost stabilită pedeapsa. Motivarea sentinței

”Având în vedere că infracţiunile au fost săvârşite de către aceeaşi persoană, respectiv inculpatul T.C, prin acţiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, se va reţine existenţa concursului real, în condiţiile art. 38 alin. (1) C.pen.

La individualizarea pedepselor pe care le va stabili în sarcina inculpatului, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C.proc.pen., limitele pedepselor aplicate inculpatului urmând a fi reduse cu o treime. Prin urmare, noile limite de pedeapsa sunt între:

2 luni – 4 luni sau amenda, pentru infracţiunea prev. de art. 208 alin. 1 C.pen.

20 de zile – 2 luni sau amenda, pentru infracţiunea prev. de art. 208 alin. 2 C.pen.

Potrivit art. 74 alin. 2 C.pen., când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

În ceea ce priveşte gravitatea infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen., are în vedere următoarele: activitatea infracţională s-a întins pe o perioadă lungă de timp, de aproximativ un an şi 5 luni de zile, iar inculpatul a realizat mai multe dintre modalităţile alternative de comitere prevăzute de lege, supraveghind locul de muncă al persoanei vătămate şi urmărind-o pe aceasta atât la locul de muncă, cât şi în zona în care locuia. Mai mult, sunt de luat în calcul împrejurarea că inculpatul nu a considerat o piedică în activitatea sa infracţională faptul că persoana vătămată era însoţită în unele ocazii de martorul J.A.S, dar şi consecinţele asupra persoanei vătămate, care s-a simţit nevoită să îşi schimbe locul de muncă.

Inculpatul a continuat să desfăşoare activitatea infracţională inclusiv după ce, în data de 24.09.2018, a fost audiat de către organele de poliţie, cu ocazia primei plângeri formulate de persoana vătămată, aspect care era suficient pentru ca inculpatul să conştientizeze starea de temere cauzată persoanei vătămate.

Referitor la gravitatea infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 alin. 2 C.pen., instanţa reţine următoarele: modalitatea atipică şi intruzivă de obţinere a numărului de telefon al persoanei vătămate (lăsat de aceasta pe parbrizul maşinii sale, parcate în proximitatea locului de muncă), multitudinea de acte de executare şi folosirea mai multor reţele de socializare pentru contactarea persoanei vătămate, crearea de conturi false în acest sens, inculpatul transmiţându-i numeroase mesaje scrise cu caracter agasant. În acelaşi timp, inculpatul a pretins că îi transmitea unele mesaje din eroare, fiind evident că, prin frecvenţa acestora, nu încearcă decât să îi atragă atenţia persoanei vătămate.

Pe de altă parte, instanţa constată că mesajele transmise persoanei vătămate nu au fost jignitoare sau ameninţătoare, ci doar agasante şi inadecvate prin raportare la atitudinea refractară şi defensivă a persoanei vătămate, de care inculpatul era conştient. Astfel, inculpatul fie îşi imagina diverse ipoteze şi scenarii fanteziste în care erau implicaţi cei doi, fie îşi declara sentimentele pentru persoana vătămată.

Întrebat cu privire la motivul săvârşirii faptelor, inculpatul a argumentat că s-a îndrăgostit de persoana vătămată. Cu toate acestea, inculpatul trebuia să dea dovadă de autocontrol, atât în considerarea valorilor sociale esenţiale pentru buna desfăşurare a relaţiilor interumane ( în speţă, respectul datorat vieţii private şi libertăţii psihice a persoanei vătămate), cât şi în considerarea reticenţei evidente manifestate de persoana vătămată, neexistând niciun indiciu plauzibil pentru care inculpatul ar fi putut crede că persoana vătămată îşi doreşte sau tolerează comportamentul inculpatului, cel puţin din momentul în care persoana vătămată s-a adresat pentru prima dată poliţiei, în luna septembrie 2018.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, constată că acesta are 45 de ani, are studii superioare, este căsătorit, are în întreţinere 2 copii minori şi este angajat pe funcţia de inspector, în cadrul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă Cluj. În acelaşi timp, inculpatul se află la primul contact cu legea penală.

Cu toate acestea, din conţinutul declaraţiilor inculpatului, atât din faza de urmărire penală, cât şi din cursul judecăţii, reiese că acesta nu a conştientizat pe deplin gravitatea comportamentului său (reliefată în special de durata de timp pe parcursul căreia s-a desfăşurat), încercând să şi-l justifice prin aceea că persoana vătămată nu l-a refuzat univoc şi ferm.

Coroborând toate cele arătate mai sus, instanţa apreciază că o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei sau de stabilire/aplicare a unei amenzi penale ar fi excesiv de blândă, având în vedere durata mare în timp a activităţii infracţionale, pe parcursul căreia inculpatul s-a prezentat la locul de muncă al persoanei vătămate, a urmărit-o în zona în care locuia, dar şi mijloacele folosite (modalităţi diverse de contactare a persoanei vătămate) şi urmările produse, persoana vătămată fiind nevoită să îşi schimbe locul de muncă.

În consecinţă, în temeiul art. 396 alin. 4 şi 10 C.proc.pen., urmează să stabilească în sarcina inculpatului pedepse cu închisoarea, orientate spre maximul legal, atât în cazul infracţiunii prev. de art. 208 alin. 1 C.pen., cât şi în cazul infracţiunii prev. de art. 208 alin. 2 C.pen.

Va stabili pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen.

Va stabili de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 alin. 2 C.pen.

În temeiul art. 38 alin. 1 C.pen., constată că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente, motiv pentru care va stabili în sarcina inculpatului T.C pedeapsa de 3 luni închisoare, la care va adăuga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă (1/3 din 2 luni), stabilind o pedeapsă principală rezultantă finală de 3 luni şi 20 de zile închisoare.

În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., va deduce, din pedeapsa principală rezultantă stabilită în sarcina inculpatului, durata reţinerii de 24 de ore, începând cu data de 02.12.2019, ora 10:40, măsură preventivă luată prin ordonanţa organelor de cercetare penală din 02.12.2019 (f. 4 d.u.p.).

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 83 şi urm. C.pen. pentru amânarea aplicării pedepse, date fiind următoarele: pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani, maximul special prev. de lege pentru infracţiunea cea mai gravă este de 6 luni închisoare, inculpatul şi-a dat consimţământul pentru prestarea unei munci în folosul comunităţii, nu s-a sustras de la urmărire penală sau judecată, nu are antecedente, a avut o conduită procesuală corectă şi a manifestat o atitudine de regret în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor.

Perspectiva executării pedepsei închisorii în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni (care ar atrage incidenţa art. 88C.pen. în sensul revocării beneficiului amânării aplicării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârşirea de noi infracţiuni de către acesta, asigurându-se astfel eficienţa şi efectivitatea rolului preventiv şi educativ al pedepsei.

În acest context, cu toate că faptele săvârşite prezintă o gravitate relativ ridicată, ceea ce a condus la stabilirea unor pedepse cu închisoarea orientate spre maximul legal, trebuie avute în vedere posibilităţile reale de îndreptare a conduitei inculpatului.

Astfel, inculpatul este integrat în societate, se află la primul contact cu legea penală, are un loc de muncă stabil, fiind funcţionar public- inspector AJOFM Cluj, este căsătorit şi are doi copii minori în întreţinere, iar o eventuală hotărâre de condamnare ar presupune pierderea locului de muncă. Toate acestea îndreptăţesc instanţa să considere că inculpatul deţine valorile necesare cenzurării oricăror porniri infracţionale ulterioare şi că poate conştientiza actualmente gravitatea şi consecinţele faptei sale.

Totodată, instanţa are posibilitatea ca, în temeiul art. 85 alin. 2 C.pen., să instituie obligaţii suplimentare în sarcina inculpatului, care să-l ajute să conştientizeze necesitatea respectării normelor penale (să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii şi să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală), dar şi să ocrotească persoana vătămată (să nu comunice cu victima şi să nu se apropie de aceasta).

Aşa fiind, în baza art. 83 alin.1 şi 2 C.pen., întrucât apreciază că persoana inculpatului, amânarea aplicării pedepsei este în măsură să contribuie la îndreptarea acestuia, dar şi la realizarea scopului de prevenţie, va amâna aplicarea pedepsei închisorii stabilite de 3 luni şi 20 de zile închisoare, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 82C.pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 85 alin. 2 lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul T.C va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre următoarele instituţii: Primăria Municipiului Cluj-Napoca sau Asociaţia “O masă caldă”Cluj-Napoca.

În baza art. 85 alin. 2 lit e) C.pen., va impune inculpatului T.C_ obligaţia ca, pe durata termenului de supraveghere, să nu comunice cu persoana vătămată A.I, precum şi obligaţia de a nu se apropia la mai puţin de 200 de metri de persoana vătămată.

În baza art. 86 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probaţiune Cluj.

În baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen. rap la art. 83 alin.4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea amânării aplicării pedepsei şi executarea în regim de detenţie a pedepsei.

LATURA CIVILĂ

Instanţa reţine că potrivit art. 1349 alin. (1) şi (2) Cod civil: ”orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar: ”cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Potrivit art. 1357Cod civil: ”cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”, iar conform art. 1391 alin. (1) Cod civil: ”în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială”.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor sus-amintite, se constată că pentru a opera răspunderea civilă delictuală, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, adică o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate, să se fi produs un prejudiciu, acele consecinţe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane, să existe legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi să existe vinovăţia autorului faptei ilicite.

În speţă, cu respectarea cerinţelor prev. de art. 20C.proc.pen., persoana vătămată  s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 15.000 lei, cu titlu de daune morale (f. 37 dosar de judecată).

În continuare, faptele ilicite ale inculpatului constă în acţiunile de urmărire a persoanei vătămate/supraveghere fără drept a locului de muncă, trimiterea de mesaje prin intermediul diverselor aplicaţii, instanţa apreciind pe baza probelor administrate în cauză că inculpatul se face vinovat de săvârşirea acestor fapte.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, instanţa reţine că, potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, caracterul şi importanţa valorii nepatrimoniale lezate, situaţia personală şi vârsta victimei, precum şi măsura în care acesteia i-a fost afectată viaţa familială, profesională şi socială.

Existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

Pentru a-şi păstra caracterul de „satisfacţie echitabilă”, daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul şi finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit şi consecinţele acestuia.

În speţă, instanţa apreciază că daunele morale solicitate sunt pe deplin justificate, din probele administrate reieşind că persoana vătămată a trăit într-o constantă stare de stres, aceasta experimentând sentimente de nelinişte, dar şi de neputinţă, în condiţiile în care inculpatul a continuat să o contacteze şi să o urmărească ulterior primei sesizări a organelor de poliţie. În plus, inculpatul i-a perturbat viaţa privată, persoana vătămată evitând să se deplaseze neînsoţită, ceea ce oricum s-a dovedit că nu l-a descurajat pe inculpat, în condiţiile în care martorul J.A.S a mai detaliat faptul că la un moment dat, a început să îl vadă pe inculpat în preajma locuinţei sale şi a persoanei vătămate, existând chiar un conflict verbal între inculpat şi martor, ocazie cu care martorul şi persoana vătămată au hotărât să se adreseze organelor de poliţie. Mai mult, martorul a mai precizat faptul că în data de 28.10.2019, inculpatul i-a urmărit pe el şi persoana vătămată din zona străzii Moţilor până în zona străzii Petru Maior, pe o perioada de timp de aproximativ 5-10 minute.

De asemenea, este fără dubiu impactul psihologic al violării spaţiului privat prin supravegherea zonei locului de muncă şi a locuinţei persoanei vătămate, persoana vătămată fiind chiar determinată să îşi schimbe locul de muncă, plecând la un punct de lucru din Turda. În acelaşi timp, aceasta s-a despărţit de partenerul de viaţă din acea perioadă, martorul J.A.S, pe fondul discuţiilor intervenite cu privire la această situaţie.

Prin urmare, instanţa constată că partea civilă  a suferit un prejudiciu moral ca urmare a faptelor săvârşite de către inculpat, constând atât în trauma suferită în mod inevitabil prin restrângerea posibilităţilor de efectuare a activităţilor cotidiene, uzuale, cât şi derivând din afectarea vieţii sociale, persoana vătămată trăind într-o constantă stare de temere şi agitaţie.

La stabilirea cuantumului daunelor morale care urmează să fie acordate părţii civile, instanţa are în vedere importanţa ridicată a valorilor sociale lezate prin fapta ilicită, respectiv viaţa privată şi libertatea psihică a persoanei.

Date fiind toate cele arătate mai sus, instanţa apreciază că suma de 15.000 lei solicitată de partea civilă este pe deplin justificată, motiv pentru care va admite acţiunea civilă, astfel cum a fost formulată.”

Comments

comentarii