O tânără din Cluj, ce a picat examenul pentru Barou cu 70 de puncte, cere în instanță să fie admisă

O tânără din Cluj, ce a picat examenul pentru Barou din august 2019 cu 70 de puncte, având 9 puncte la Drept procesual civil, a dat în judecată Consiliul UNBR pe motiv că una din întrebările de la DPC nu ar fi avut nicio variantă corectă.

Tânăra s-a adresar Curții de Apel Cluj, cerând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 5/04.10.2019 a Consiliului UNBR privind validarea examenului de primire în profesia de avocat stagiar și pentru persoanele care au susținut examenul de definitivat în alte profesii juridice și a rezultatelor acestuia, în ceea ce privește calificativul „ respins ” cu privire la reclamantă; obligarea pârâtului de rând 2 la modificarea Hotărârii nr. 5/04.10.2019, în sensul declarării reclamantei ca fiind admisă la examenul de primire în profesia de avocat stagiar; obligarea pârâtului de rând 2 la emiterea unei Decizii de primirea în profesia de avocat stagiar, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta susține că: ”În ceea ce privește întrebarea nr. 56 (grila G2) de la Drept Procesual Civil, reclamanta a formulat o contestație la barem datorită faptului că întrebarea menționată, practic, nu cuprindea nicio variantă corectă, iar teoretic, era indicată ca fiind corectă o variantă care nu este în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Mai mult, varianta indicată ca fiind corectă a constituit, (motiv pentru care nu trebuia să facă obiectul unui subiect de examen), și constituie în continuare o chestiune controversată în doctrină, neexistând o opinie unanim admisă cu privire la instituția juridică cu privire la care se intenționa a fi verificată prin intermediul acelei grile.”

Comisia, procedând la soluționarea contestației, a apreciat că nu sunt încălcate prevederile art. 14 alin. (3) din Regulamentul cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat stagiar și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, și în consecință, a respins contestația.

Instanța Curții de Apel Cluj a respins acțiunea ca nefondată, cu următoare motivare:

”Reclamanta a participat la susținut examenul de admitere în profesia de avocat organizat de U.N.B.R în data de 30 august 2019 și a obțin ut un punctaj de 70 de puncte cumulativ, defalcat după cum urmează: OEPA -16 puncte, Drept Civil – 14 puncte, Drept Procesual Civil – 9 puncte, Drept Penal -17 puncte, Drept Procesual Penal – 14 puncte.

Întrebarea nr. 56 din Grila 2 a avut următorul conținut ..Spre deosebire de abținere, recuzarea: a) se poate face verbal în ședința de judecată sau în scris; b) se soluționează prin încheiere care se pronunță în ședință publică; c) nu determină suspendarea judecății cauzei. ” Baremul a indicat ca fiind corectă varianta C .

Reclamanta a depus la dosarul cauzei extrase din doctrină prin care a arătat că există și opinii conform cărora mențiunea că până la soluționarea cererii de abținere nu se va face niciun act de procedură nu echivalează cu suspendarea judecății.

Curtea precizează că după cum în mod corect arată pârâta în speță instanța nu se poate substitui comisiei de organizare a examenului și de soluționare a contestațiile în efectuarea aprecierii asupra răspunsului corect la întrebările formulate la un examen. Cercetarea instanței se limitează la chestiunile de legalitat e.

Este însă adevărat că cerința elaborării unor subiecte necontroversate este una de legalitate (art. 14 alin. (3) d__ Regulamentul cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat stagiar și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice aprobat prin Hotărârea nr. 367/ 22.06.2018 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România) . Pentru ca încălcarea acestei cerințe de legalitate să impieteze asupra legalității examenului este necesar însă ca formularea unui subiect dintr-o problemă controversată să impieteze asupra posibilității de a se rezolva corect respectiva întrebare.

Cu privire la întrebarea expusă de reclamantă în speță curtea apreciază că este evident faptul că aceasta viza diferența dintre abținere, care împiedică efectuarea oricărui act de procedură (art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă) și recuzare care , dimpotrivă permite efectuarea actelor de procedură întrucât , după cum prevede expres codul , nu determină suspendarea judecății (art. 49 alin. 2 din același cod) . Întrebarea nu poate să fie interpretată ca privind suspendarea judecății și încadrarea formulării cererii de abținere în această instituție.

Pentru aceste motive curtea constată că în speță nu se poate considera că s-ar fi încălcat obligația prevăzută de regulament de a se evita formularea de subiecte controversate la examenul de admitere în profesia de avocat.

La acest lucru se adaugă faptul că examenul a avut un singur răspuns corect și reclamanta nu a susținut că ar fi putut să fie considerat corect vreunul dintre celelalte răspunsuri .

Ca urmare, expunerea unei opinii în doctrină în sensul că neefectuarea unui act de procedură ca urmare a formulării declarației de abținere nu echivalează cu suspendarea judecății nu este de natură să impieteze asupra posibilității de rezolvare corectă a întrebării formulate și nici asupra legalității examenului.

Pentru a ceste motive, curtea constată că nu se poate reține niciun aspect de nelegalitate a organizării examenului de admitere în profesia de avocat și va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.”

Tânăra a atacat sentința cu recurs, care se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comentarii