CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
La inițiativa Președintelui României, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, alături de președintele Înaltei Curți și procurorul general, a participat miercuri la o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul și liderii coaliției de guvernare, pentru discutarea modificărilor privind statutul magistraților. Discuțiile nu au dus la o soluție agreată de toate părțile, deși CSM susține că a manifestat deschidere pentru o reglementare echilibrată și conformă jurisprudenței CCR.
Întâlnirea de la Palatul Cotroceni, convocată de șeful statului pe tema reformei statutului magistraților și a pensiilor de serviciu, s-a încheiat fără un acord comun.
CSM a propus aplicarea pentru magistrați a acelorași reguli deja stabilite pentru ceilalți beneficiari ai pensiilor de serviciu, astfel încât pensia netă să fie mai mică decât ultimul venit net din activitate – subliniind că nu a solicitat niciodată privilegii.
În discuție a fost și propunerea Înaltei Curți privind un Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, susținut de toate structurile sistemului judiciar, care ar trebui să stopeze atacurile politice asupra justiției și să asigure cooperare instituțională loială.
Reprezentanții magistraților au reamintit că jalonul PNRR privind pensiile de serviciu (215) fusese deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană în 2024, iar redeschiderea evaluării a fost cauzată exclusiv de invalidarea de către CCR a sistemului de impozitare progresivă, nu de condițiile de pensionare.
CSM respinge acuzațiile privind posibile costuri suplimentare generate de măsurile de stabilitate pentru magistrații activi, afirmând că acestea presupun doar redistribuirea resurselor deja bugetate, într-un context de volum ridicat de muncă și scheme de personal insuficiente.
Consiliul anunță că rămâne ferm în apărarea independenței justiției și a garanțiilor constituționale.
Comunicatul CSM:
”La data de 12 noiembrie 2025, la inițiativa Preşedintelui României, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României și liderii coaliției de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluțiilor normative de modificare a statutului magistraților.
Discuţiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale.
În concret, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situație pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri și care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională. Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.
În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților. În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor.
În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziție exprimate în spațiul public, măsurile de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate şi bugetate. Asemenea măsuri, susținute și anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete și al imposibilității bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător.
Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru și, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei.”
