Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pronunțat recent decizia definitivă în cazul senatorului clujean Marius Nicoară, judecat pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice. A fost menținută sentința de la fond, prin care a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității. Clujust.ro vă prezintă cum au ajuns judecătorii la această pedeapsă.

Completul de 5 judecători de la ÎCCJ a decis: ”Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Nicoară Marius Petre împotriva sentintei penale nr. 691 din data de 12 decembrie 2017, pronuntată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală în dosarul nr. 3650/1/2016.”

Prin sentința de la fond, menținută, s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani. ”Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Asociației Filantropică Medical-Creștină Cluj-Napoca sau Primăriei Municipiului Cluj – Napoca, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.”, se arată în sentința, a cărei motivare o puteți citi mai jos.

Motivarea judecătorilor

1.Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză, Înalta Curte reține următoarea situație de fapt:

La data de 28.11.2014, în jurul orelor 2345, inculpatul Nicoară Marius Petre a condus autoturismul marca Skoda Octavia, cu nr. de înmatriculare …., pe strada Eugen Ionesco, pe sensul de mers către Cartierul Europa, din municipiul Cluj-Napoca

Ajuns în dreptul imobilului cu nr. …., aflat pe strada Eugen Ionesco, inculpatul nu a păstrat o distanță corespunzătoare față de autovehiculul din fața sa și a produs un accident de circulație, prin intrarea în coliziune cu autoturismul marca Renault Fluence, cu nr. de înmatriculare …., condus de martorul V., autovehicul care frânase pentru a efectua un viraj la stânga.

În urma impactului a rezultat avarierea ambelor autoturisme implicate în accidentul rutier și vătămarea corporală a martorului V., care a refuzat să depună plângere și să se deplaseze la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca în vederea examinării, din punct de vedere medico-legal. După producerea evenimentului rutier, conducătorii auto au fost testați cu aparatul alcooltest Drager, cu numărul de identificare A7410 ARUB-0476, de
către organele de poliție sosite la fața locului.

În urma testării, cu testul 00325, a rezultat că inculpatul Nicoară avea, la ora 00:36, o valoare de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar pentru martorul V. rezultatul a fost negativ, conform buletinului de testare aflat la dosarul cauzei.

Urmare a rezultatului obținut la testarea cu aparatul alcooltest, inculpatul a fost condus la Unitatea de Primiri Urgențe nr. 1 din Cluj-Napoca, în vederearecoltării probei biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Conform procesului verbal încheiat în cadrul acestei unități, prelevarea unicei probe de sânge, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1192 din 15 octombrie 2014, în vigoare la momentul producerii evenimentului rutier, a fost efectuată la orele 0130.

În cuprinsul Buletinului de examinare clinică – însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, seria K
119439, martorul C., medic la Unitatea de Primiri Urgențe nr. 1 din Cluj- Napoca, a consemnat la rubrica „circumstanțele consumului de alcool (declarația persoanei)” că inculpatul a consumat alcool, mai exact bere, în intervalul 21.00 – 22.00, că nu a mâncat înainte de a consuma alcool și că a luat medicamente anti hipertensive. La finalul rubricii menționate, inculpatul Nicoară a semnat, fără obiecțiuni.

Medicul C. a mai consemnat că inculpatul prezenta halenă alcoolică, pupilă midriază, facies hiperemic, concluzia fiind că inculpatul se afla sub
influența alcoolului.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, martorul C. a declarat că, la data de 28/29 noiembrie 2014, în timp ce își efectua serviciul de gardă în cadrul
Unității de Primiri Urgențe nr. 1 din Cluj-Napoca, la camera de gardă s-au prezentat lucrători de poliție împreună cu inculpatul, solicitând recoltarea unei probe de sânge de la acesta, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Martorul a arătat că, după recoltarea acestei probe de sânge, la ora 0130, la examinat clinic pe inculpat, rezultatul fiind consemnat în buletinul de examinare clinică, confirmând faptul că aspectele menționate în buletinul de examinare clinică ”sunt conforme cu realitatea”. În faza de cercetare judecătorească, martorul C. a precizat că menține declarația dată în faza de urmărire penală.

Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția pentru Apel Unic de Urgență, a înaintat procurorului, pe suport optic, înregistrările convorbirilor telefonice purtate de operatoarea ”cjop03”, aparținând Centrului Unic pentru Apeluri de Urgență 112 Cluj, la data de 28.11.2014, ora 23:45 cu o persoană care s-a prezentat ”B.”, precum și dintre acesta din urmă și operatorul ”cjpol23” de la Dispeceratul de Urgență al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj. Convorbirile acestora au fost redate printr-un proces verbal în care se face mențiunea că accidentul a avut loc la ora 23:45 și că unul dintre conducători este băut.

Martorul R., agent de poliție în cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca, Biroul rutier, cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, a arătat că, în data de 28.11.2014, în jurul orelor 24:00, fiind de serviciu în tura de noapte, a fost anunțat prin dispecerat să se deplaseze la intersecția străzilor Eugen Ionesco cu George Bacovia, întrucât a avut loc un accident rutier.

Ajuns la fața locului, martorul a identificat autoturismele implicate în accident și conducătorii auto. A precizat martorul că a testat cu aparatul alcooltest Drager, din dotarea Poliției Rutiere, pe cei doi conducători auto, declarând că inculpatul Nicoară a suflat în aparatul alcooltest de mai multe ori (potrivit numerelor celor două buletine de testare aflate la dosarul cauzei, respectiv 00309 și 00325), însă nu a reușit testarea întrucât nu sufla suficient. După mai multe minute și încercări de testare, inculpatul Nicoară a fost testat și rezultatul a fost de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Deoarece rezultatul testului alcooltest pentru inculpatul Nicoară depășea valoarea de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, martorul l-a condus pe acesta la Unitatea de Primiri Urgențe nr. 1 din Cluj-Napoca, în vederea recoltării de probe biologice de sânge.

Martorul a mai precizat că și-a dat seama că inculpatul Nicoară a consumat băuturi alcoolice întrucât ”emana vapori de alcool, iar ochii erau obosiți”.
În fața instanței, martorul R. a precizat că menține declarația dată în faza de urmărire penală. A arătat martorul că l-a întrebat pe inculpat dacă dorește recoltarea de probe biologice, iar acesta a fost de acord, astfel cum rezultă din procesul verbal de recoltare, dar și din fișa de la Unitatea de Primiri Urgențe. Din discuțiile purtate a observat că inculpatul mirosea a alcool și avea ochii roșii, probabil că de la oboseală. Martorul a mai precizat că aparatele etilotest sunt verificate periodic, metrologic și că toate aparatele se trimit la București, în vederea efectuării verificării metrologice, iar la Cluj se schimbă, doar, ora.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței, martorul P., agent de poliție în cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca, Biroul rutier – Accidente cu victime, a declarat că, în data de 28.11.2014, în jurul orelor 24:00, fiind de serviciu, a fost anunțat prin Dispecerat să se deplaseze la intersecția străzilor Eugen Ionesco cu George Bacovia întrucât a avut loc un accident rutier cu victime. În momentul în care a ajuns la fața locului, a fost întâmpinat de colegul său, martorul R., care i-a prezentat rezultatele testelor alcooltest ale celor doi conducători auto. Totodată, din discuțiile purtate cu inculpatul a constatat că acesta ”emana un miros specific alcoolului”. După efectuarea cercetării la fața locului, martorul P. s-a deplasat la sediul Poliției Rutiere unde a așteptat revenirea colegului R. cu inculpatul și actele medicale. În momentul sosirii inculpatului la sediul Poliției Rutiere, acesta ”emana a alcool”.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, martorul V. a declarat că, imediat după accident, a fost transportat cu ambulanța la spital unde i s-au
efectuat o serie de investigații, iar apoi a plecat acasă unde a citit pe internet că cel care produsese accidentul rutier este Nicoară Marius și că era băut.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu a fost audiat, prevalându-se de ”dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal”, statuat prin dispozițiile art. 83 din Codul de procedură penală.

În fața instanței, inculpatul Nicoară Marius Petre a arătat următoarele:
”Știu pentru ce s-a dispus trimiterea mea în judecată și recunosc fapta, dar nu în modalitatea descrisă în rechizitoriu, ci astfel: Am ales să nu urmez procedura simplificată întrucât doresc suplimentarea probatoriului cu o nouă expertiză medico-legală. Fac precizarea că, în ipoteza în care voi fi găsit vinovat, sunt de acord să prestez o muncă neremunerată în folosul comunității.

Precizez că am mâncat în acea seară produse tradiționale, respectiv cârnați, ceafă, jumări, caș, etc. Am mâncat destul de bine, după care am consumat două beri Silva brune a câte 0,5 litri fiecare, în jurul orelor 23 – 23,30, iar după 20-25 de minute de la consumarea berilor m-am deplasat la spălătoria auto unde lăsasem mașina. Recunosc, așadar, că am consumat băuturi alcoolice în modalitatea descrisă mai sus și am condus autoturismul Skoda Octavia circa 200 metri, spre domiciliul meu.

Întrucât au trecut aproape 3 ani de la data faptei, nu mai rețin exact toate circumstanțele cauzei, îmi aduc aminte însă că medicul C. mi-a făcut o serie de teste pentru a evalua dacă am consumat sau nu alcool și a concluzionat că sunt OK, însă miros a alcool.

Nu mai țin minte dacă am declarat la acel moment că nu am mâncat înainte de a consuma alcool, iar intervalul orar 21 – 22 despre care se face vorbire în rechizitoriu, reprezintă, de fapt, perioada când am ajuns la petrecerea unde am consumat alcool. Fac precizarea că luasem și medicamente ….. Fac precizarea că distanța totală pe care intenționam să o parcurg era de aproximativ 400 de metri, din care cei 200 de metri rămași de parcurs nu era drum public, fiind sector privat.

Îmi pare foarte rău de ceea ce s-a întâmplat. Din nefericire a fost pentru prima dată după foarte mulți ani când m-am urcat băut la volan, poate în tinerețe m-am mai urcat băut la volan.

2. Dispoziții legale aplicabile în cauză. Argumente pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, în raport de apărările acestuia.

La momentul prelevării probelor biologice era în vigoare Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1192 din 23.10.2014 pentru modificarea și completarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1512/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier care, la art. I. (5), prevedea că art. 10 alin. (1) din Anexa la ordinul anterior se modifică, în sensul că, pentru determinarea alcoolemiei se recoltează o singură mostră de sânge în cantitate de 10 ml.

În buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 7136/IX/a/1184 întocmit la data de 03.12.2014 s-a stabilit că, la ora 0130, inculpatul N. avea o
alcoolemie de 1,40 gr. %0.

Ulterior, în baza ordonanței procurorului nr. …./P/2014 din data de 22.06.2015, s-a solicitat Institutului Național de Medicină Legală „Mina
Minovici” ca, în raport de împrejurările obiective din cauză (de rezultatul buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 7136/IX/a/1184 și al testării cu aparatul Drager, precum și de valoarea medie de absorbție a unui individ a alcoolului ingerat), să precizeze valoarea posibilă a cantității de alcool exprimată în grame la 1000 ml de sânge avută de inculpatul N. la ora 23:45. Inculpatul Nicoară a desemnat ca expert parte pe doctorul M., care a depus la dosarul de urmărire penală opinia sa medico-legală.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 766/i/2015 din 27.07.2016 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, s-a concluzionat că inculpatul  avea, la ora 2345, o alcoolemie de circa 1,65 gr. %0.

Calculul retroactiv al alcoolemiei a fost întocmit în baza consemnărilor din cuprinsul buletinului de examinare clinică – însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, seria K 119439, din care a rezultat că inculpatul a consumat alcool (bere), în intervalul orar 2100 – 2200, că nu a mâncat înainte de a consuma alcool și că a luat medicamente ….., precum și a buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 7136/IX/a/1184 din data de 03.12.2014 prin care s-a stabilit că, la ora 01:30, inculpatul avea o alcoolemie de 1,40 gr. %0.

În cuprinsul raportului de expertiză medico-legală s-a menționat că, „prin corelarea datelor obținute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile stabilite la analiză se constată o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum și valorile certe stabilite la analiză. Neconcordanța denotă un consum real de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat”.

”Între evenimentul rutier și prelevarea de sânge există un interval de 1 oră și 45 minute, iar între momentul alcoolemiei maxime teoretice și
evenimentul rutier există un interval de 1 oră – 1 oră și 15 minute, ceea ce presupune că atât la ora prelevării sângelui cât și la ora evenimentului rutier alcoolul se afla în organismul inculpatului în faza de eliminare.

Ca atare, în ipoteza în care alcoolul s-ar fi aflat în organismului inculpatului în faza de eliminare și la momentul evenimentului rutier, respectiv orele 23:45, iar rata de eliminare ar fi fost cea medie, respectiv 0,15 gr. %0/oră, atunci la ora 23:45, alcoolemia teoretică a inculpatului N., ar fi putut fi de circa 1,65 gr. %0, aceasta fiind singura valoare ipotetică ce poate fi precizată”.

În cuprinsul aceluiași raport se mai specifică faptul că ”medicația …… nu putea influența alcoolemia stabilită la analiză, aceasta provenind exclusiv din
consumul de băuturi alcoolice”.

Comisia de Avizare și control de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, întrunită în ședința din 14.06.2017 a avizat raportul de expertiză medico-legală nr. 766/i/2015/27.07.2016 (A12/2082/15) efectuat de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, privind pe inculpatul Nicoară.

Față de considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că probele administrate în cauză au confirmat învinuirea adusă inculpatului. De altfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea consumului de alcool și, apoi, a conducerii pe drumurile publice a autoturismului său, ceea ce contestă fiind rezultatul alcoolemiei.

Inculpatul a susținut că nu se poate estima retroactiv alcoolemia, existând un dubiu cu privire la faptul că, la momentul conducerii pe drumurile publice a autoturismului, îmbibația alcoolică în sânge depășea limita legală, astfel că nu se poate dispune condamnarea sa.

Or, așa cum s-a arătat, probele administrate în cauză au contrazis argumentele inculpatului. Astfel, în primul rând, în urma testării, cu ajutorul
aparatului etilotest, la aproximativ 50 de minute după evenimentul rutier, a rezultat o valoare de 0,69 ml/l alcool pur în aerul expirat.

În ceea ce privește mijlocul prin care inculpatul a fost testat, se constată că a fost folosit un aparat etilotest, care era calibrat, conform normelor legale, din rezultatul testării reieșind că ultima calibrare a avut loc în data de 07 iulie 2014.

S-a susținut, în apărare, faptul că aparatul etilotest nu a fost supus omologării și verificării metrologice, însă, în mod evident, este vorba despre o confuzie în ceea ce privește noțiunile de “etilotest” (mijloc tehnic certificat) și „echilometru” (supus omologării și verificării metrologice).

Astfel, potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 actualizat:
– pct. 19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedește consumul de substanțe psihoactive ori prezența în aerul expirat a alcoolului sau prin care
se probează încălcări ale unor reguli de circulație;
– pct. 20. mijloc tehnic omologat și verificat metrologic – dispozitivul care stabilește concentrația de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei.

Așadar, etilotestul este mijloc tehnic certificat, care nu este supus verificării metrologice întrucât nu face parte din categoria mijloacelor de detectare a alcoolului care sunt supuse, în mod obligatoriu, acestor verificări.

De asemenea, în susținerea acuzației este și examinarea medicală efectuată la momentul recoltării, care a evidențiat elemente clinice sugestive pentru consumul recent de băuturi alcoolice, respectiv faciesul hiperemic, prezența halenei, mitriază (dilatație a pupilei ce apare ca urmare a consumului excesiv de alcool), reflexul fotomotor absent, toate acestea fiind consemnate de către medic în foaia de examinare.

Tot în susținerea acuzației este și raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză, avizat de Comisia de Avizare și control, care a concluzionat că, la ora producerii accidentului, alcoolemia teoretică a fost de circa 1,65 gr %o. Deși s-a realizat recoltarea unei singure mostre de sânge, procedură legală la acel moment, potrivit Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1192 din 23.10.2014 pentru modificarea și completarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1512/2013 care prevedea, în mod expres, că pentru determinarea alcoolemiei se recolta o singură probă, având în vedere însă împrejurările de excepție în cauză, împrejurări care nu au fost de natură medicală potrivit normelor, ci modificări ale legislației, care reprezintă tot o situație obiectivă, s-a realizat această estimare retroactivă a alcoolemiei pe o unică probă de sânge.

În acest sens, se constată că normele prevedeau că se realizează astfel de estimări doar în situația în care există o certă motivație medicală, care nu se
regăsește în cauză, modificarea legislației fiind o situație obiectivă.

În plus, conform concluziilor expertizei medico-legale existau premisele că, atât la ora prelevării, cât și la ora producerii evenimentului rutier, alcoolul se afla în organismul inculpatului în faza de eliminare, contrar susținerilor acestuia.

Prin urmare, Înalta Curte reține că recoltarea unei singure mostre de sânge nu reprezintă un aspect care să determine, așa cum susține inculpatul, imposibilitatea stabilirii nivelului de alcoolemie, la momentul depistării în trafic.

În aceeași ordine de idei, criticile inculpatului vizând nelegalitatea raportului de expertiză medico-legală nr. 766/i/2015 au fost tranșate, în mod definitiv, prin încheierea din data de 19.01.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, pronunțată în procedura de cameră preliminară.

În drept, fapta inculpatului Nicoară care, la data de 28.11.2014, în jurul orei 23.45, a fost depistat de către organele de poliție conducând, pe drumurile publice, autoturismul marca Skoda Octavia, cu nr. de înmatriculare …., având o îmbibație alcoolică de 1,65 g %0 alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal.

3. Individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului și a executării acestei pedepse.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 74 din Codul penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei, reținând împrejurările și modul de comitere a infracțiunii; starea de pericol creată pentru valorile sociale ocrotite – siguranța în circulația rutieră pe drumurile publice – ; natura și gravitatea rezultatului produs; conduita inculpatului înainte și după săvârșirea infracțiunii, dar și în cursul procesului penal – lipsa antecedentelor penale, conduita ireproșabilă înainte și după săvârșirea faptei, prezentarea sa constantă în fața organelor judiciare, respectul pe care l-a arătat organelor statului; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială – studii superioare, aproximativ 60 de ani, hipertensiv și cu alte probleme de sănătate, căsătorit și cu o carieră politică îndelungată.

Înalta Curte reține, deopotrivă, gravitatea deosebită a faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptă care este, prin definiție, o infracțiune de pericol; îmbibația alcoolică ridicată de 1,65 g %0 alcool pur în sânge; gradul ridicat de pericol social al infracțiunii reieșit din provocarea unui accident de circulație, din care a rezultat rănirea ușoară a unei persoane și avarierea autoturismelor implicate în accidentul rutier.

Înalta Curte are în vedere și calitatea inculpatului, de senator în Parlamentul României, calitate care îi impune o atitudine corespunzătoare raportat la valorile sociale ocrotite de lege și la Constituția României, respectiv, ordinea de drept, viața, integritatea corporală sau sănătatea unei persoane, valori cărora le-a adus atingere prin fapta sa.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, stările și circumstanțele în care a fost comisă fapta, astfel cum au fost descrise mai sus, dar și persoana și conduita inculpatului, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei poate fi atins, în condiții optime, numai prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt întrunite cerințele art. 91 din Codul penal pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, apreciind că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, în cauză, la limita minimului general prevăzut de lege, care constituie termen de supraveghere.

Astfel, se constată că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; acesta este o persoană cu studii superioare, bine integrată în societate, căsătorit și cu doi copii majori; nu este cunoscut cu antecedente penale și, deși nu a recunoscut săvârșirea faptelor, s-a prezentat, în mod constant, la chemarea organelor de urmărire penală, a judecătorului de cameră preliminară și a instanței de judecată.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere posibilitățile inculpatului de îndreptare, astfel cum acestea rezultă din întreaga sa conduită pe parcursul procesului penal, estimând un risc scăzut ca inculpatul să comită fapte contrare legislației penale în viitor.

Pe de altă parte, având în vedere că aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi este facultativă în cauză, în raport de prevederile art. 67 alin. (1) din Codul penal, instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, această pedeapsă nu este necesară.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 336 alin. (1) din Codul penal, va condamna pe inculpatul Nicoară, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”.

În temeiul dispozițiilor art. 91 alin. (1) din Codul penal, va suspenda executarea pedepsei de 1 an închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 alin. (1) din Codul penal.

În baza art. 93 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

– să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;
– să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
– să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
– să comunice schimbarea locului de muncă;
– să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă minimă prevăzută de lege, de 60 de zile, în cadrul Asociației Filantropică Medical-Creștină Cluj-Napoca sau Primăriei Municipiului Cluj – Napoca, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Va pune în vedere inculpatului prevederile art. 96 din Codul penal.

Având în vedere soluția de condamnare pronunțată în cauză, în baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 4.500 de lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Înalta Curte va avea în vedere, atât cheltuielile judiciare stabilite de organul de urmărire penală, determinate de desfășurarea urmăririi penale, în cuantum de 3.000 de lei, cât și cheltuielile ocazionate în procedura de cameră preliminară și în fața instanței de fond.

Comments

comentarii