Noi infracțiuni cu privire la instrumentele de plată fără numerar și noi pedepse sunt definite, respectiv stabilite, în proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului:

Art. 180 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 180.  Instrument de plată fără numerar

(1) Prin instrument de plată fără numerar se înțelege un dispozitiv, o înregistrare sau un obiect, protejat, material sau nematerial, sau o combinație a acestora, altul decât o monedă legală și care, singur sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală. (2) Prin instrument de plată electronică se înțelege un instrument care permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare. (3) Moneda virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.”

 

2. La articolul 249, alineatul unic devine alineatul (1).
3. La articolul 249, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și transferul de bani, valoare monetară sau monedă virtuală prin introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date, afectarea ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane.”

4. Alin. (1) al art. 250 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de bani, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

5. După art. 250 se introduce un articol nou, art. 250¹, care va avea următorul cuprins:

„Art. 2501. Operațiuni cu instrumente de plată fără numerar

(1) Deținerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar, furat sau obținut pe nedrept se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, prin primirea, însușirea, cumpărarea sau ca urmare unei operațiuni, precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar furat sau obținut pe nedrept se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Fabricarea, primirea, deținerea, transmiterea, dobândirea pentru sine sau pentru altul, importul exportul, vânzarea, transportul, distribuția sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la furtul sau obținerea pe nedrept a unui instrument de plată fără numerar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

 

6. Alin. (1) al art. 251 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de bani, valoare monetară sau monedă virtuală, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

7. Alin. (2) al art. 311 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) privește un instrument de plată fără numerar, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

8. După art. 313 se introduce un articol nou, art. 313¹, care va avea următorul cuprins:

„Art. 3131. Utilizarea unor valori falsificate

Dobândirea pentru sine sau pentru altul, prin primirea, însușirea, cumpărarea sau ca urmare unei operațiuni, precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar falsificat se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

 

9. La art. 314, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Fabricarea, primirea, deținerea, transmiterea, dobândirea pentru sine sau pentru altul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuția sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată fără numerar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

10. Art. 316 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Dispozițiile cuprinse în prezentul capitol se aplică și în cazul când infracțiunea privește monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plată sau instrumente de plată fără numerar emise în străinătate.”

Art. II.

Ori de câte ori Codul de procedură penală utilizează sintagma de „instrument de plată electronică”, referirea se consideră făcută la „instrument de plată fără numerar”.

Art. III.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Justiției, împreună cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Superior al Magistraturii, publică pe paginile proprii de internet un material informativ cuprinzând drepturile și serviciile de sprijin care pot fi acordate persoane juridice, victime ale infracțiunilor menționate în prezenta lege.

(2) Materialul informativ prevăzut la alin. (1) va cuprinde cel puțin informații cu privire la:

a) modul în care victima, persoană juridică, se poate proteja împotriva consecințelor negative ale infracțiunilor menționate în prezenta lege;

b) instituțiile specializate și datele de contact ale acestora de la care victima, persoană juridică, poate beneficia de sprijin;

c) procedura de formulare a plângerii de către victima persoană juridică;

d) drepturile și obligațiile victimei, persoană juridică, în cadrul procedurii penale.

Art. IV.

Punctul operațional național de contact disponibil permanent este cel constituit, potrivit legii, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Art. V.

Ministerul Public furnizează Comisiei, anual, datele statistice disponibile, solicitate potrivit art. 18 din Directiva (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

Prezenta lege transpune art. 2 lit. b)-d), art. 3 – 7, art. 14, art. 16 și art. 18 alin. (4) din Directiva (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria  L, nr.123 din 10 mai 2019.

Comments

comentarii