CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere in magistratură. Proiectul a fost înaintat la Senat.
În expunerea de motive se arată că legea vine ca urmare a Deciziei CCR nr.121/2020
”În anii 2020 şi 2021, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în magistratură in condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.”, se arată la începutul proiectului de lege.
Rămân cele două probe – testul grilă și probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, dar după ele nu se mai trece direct la proba interviului.
Potrivit proiectului, ”Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată indeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi in condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul “Admis” sau “Respins”.”
”Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia in care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ete va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziva desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 6 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.”, se arată în viitoarea lege.
