Judecătoarea Florica Roman de la CA Oradea, care face valuri cu solicitarea de a se putea revoca membri CSM, are un dinte împotriva a trei judecători din Consiliu, care au vrut să o sancționeze, dar a scăpat de acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare cu ajutorul a cinci membri. După pozițiile ei actuale, puteți ghici ușor cine sunt cei care au respins acțiunea disciplinară și cine sunt cei care au făcut opinie separată.

În 17 octombrie, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, cea care a ieșit cu bine dintr-un dosar DNA, a scris pe blogul ei că 15 judecatori ai Curtii de Apel Oradea au trimis pe data de 16 octombrie 2017 o solicitare Parlamentului Romaniei sa initieze si sa adopte, in regim de urgenta, “un proiect de lege distinct care sa reglementeze motivele si procedurile de revocare a membrilor magistrati – judecatori si procurori – alesi in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Prima dintre cei 15 este Roman. Pe listă îl regăsim și pe celebrul judecător Mihail Udroiu.

”O asemenea modificare este imperativa si urgenta dat fiind ca, prin Decizia CCR 196/2013, prevederile art. 55 alin. (4) si (9) din Legea 317/2004 au fost declarate neconstitutionale”, scrie in solicitare.

”Cu toate ca decizia este veche de 4 ani, acel viciu constitutional constatat in Legea 317/2004 nu a fost indreptat inca de catre Parlament. Art. 1 alin. (2) din Legea 317/2004 prevede expres ca “membrii Consiliului Superior al Magistraturii raspund in fata judecatorilor şi procurorilor pentru activitatea desfaşurata in exercitarea mandatului”. Totusi, in lipsa unei proceduri de revocare, raspunderea membrilor CSM in fata celor care i-au ales nu exista.”, scrie Florica Roman pe blog.

Este bine să știm contextul extins în care această judecătoare a lansat solicitarea ce vizează revocarea unor membri CSM. În data de 4 mai, anul acesta, Secția pentru judecători în materie disciplinară emitea Hotărârea nr. 15J, prin care se respingea acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare împotriva Floricăi Roman pentru publicarea pe blog a plângerii penale făcute la DNA impotriva ambasadorului american Hans Klemm si a fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, pentru trafic de influenta, în care cerea arestarea lor preventiovă!

Hotărârea Secției din CSM a fost luată cu majoritate, adică cinci judecători din CSM au salvat-o pe Romna, iar trei au făcut opinie separată, fiind pentru sancționarea ei. Cei cinci sunt președintele CSM, Mariana Ghena, Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Țînț și Gabriela Baltag. Ceilalți trei sunt Andrea Chiș, Bogdan Mateescu și Mihai Bălan. Adică exact taberele care sunt acum în conflict pe față.

Iată ce au reținut membrii CSM care au respins acțiunea disciplinară: 

”Sub aspectul laturii subiective, Secția, cu majoritate, reține că vinovăția pârâtei judecător în săvârșirea faptei nu atinge gravitatea necesară pentru a se circumscrie unei abateri disciplinare.

Relevant este și faptul că demersul doameni judecător Roman Florica, constând în publicarea pe blogul personal a plângerii penale pe care a formulat-o împotriva ambasadorului Hans Klemm a fost dus în derizoriu chiar de către opinia publică, impactul mediatic nefiind unul puternic. Astfel, comentariile postate de cititori, atât pe blogul personal, cât și pe site-urile unde a apărut știrea referitoare la manifestarea doamnei judecător, au fost în mare măsură pozitive, nefiind de natură a pune în discuție onoarea sau probitatea profesională a magistratului. De altfel, doamna judecător a postat pe blogul personal plângerea penală adresată organelor de urmărire penală cu scopul de a atrage atenția asupra unor chestiuni ce vizau activitatea organelor judiciare.

De asemeena, pentru  a putea fi reținută abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit a), legea prevede condiția producerii unei urmări specifice, și anume atingerea adusă onoarei sau probității profesionale or prestigiului justiției.

Din această perspectivă, Seccția, cu majoritate, reține că în cazul concret supus analizei această urmare nu s-a produs, prin fapta pârâtei nefiind afectat prestigiul justiției sau onoarea și probitatea profesională.

Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cauză la termenul de judecată din dta de 5.04.2017, rezultă că percepția la nivelul instanței a fost că doamna judecător Roman Florica a dat dovadă de curaj, calitate ce o caracterizează, iar mpdul în care doamna judecător s-a manifestat nu a generat discuții la nivelul instanței sau în mediul juridic.”

Și iată o mare parte din opinia separată a judecătorilor Bogdan Mateescu, Mihai Bălan si Andrea Chiș:

“Intr-adevar, parata judecator Roman Florica are dreptul la libera expirmare, recunoscut de art. 8 si 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si de dispozitiile art. 26 si 30 din Constitutia Romaniei, insa publicarea pe blogul personal a articolului ‘Plangere la DNA impotriva ambasadorului american Hans Klemm si Valeriu Zgonea pentru trafic de influenta. Se cere arestarea lor preventiva’, aducand la cunostinta publicului si continutul acestei plangeri, contravine obligatiei de rezerva impusa magistratilor in exercitarea acestui drept. (…)

In cauza de fata, doamna judecator Florica Roman a postat pe blogul personal floricaroman.wordpress.com un articol in care face afirmatii neprincipiale la adresa numitilor Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucuresti si Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, precizand ca a formulat plangere penala impotriva acestora, solicitand si arestarea preventiva, plangere pe care o ataseaza in continuarea postarii.

Astfel, in conditiile in care doamna judecator Florica Roman a inteles sa publice atat articolului menionat, cat si continutul plangerii penale formulate impotriva ambasadorului Statelor Unite ale Americii si a presedintelui Camerei Deputatilor pe blog-ul personal, este evident ca aceasta a acceptat posbilitatea ca aceasta postare sa fie accesibila publicului si sa fie preluata si de alte canale media, lucru care s-a si intamplat.

In acest context, afirmatiile doamnei judecator nu reprezinta judecati de valoare (care nu se preteaza unei demonstratii a corectitudinii lor), ci reflecta prezentarea unor aspecte concrete.

Astfel, demersul paratei nu a reprezentat un simplu exercitiu de imaginatie cu referire la o situatie ipotetica, ci doamna judecator chiar a formulat o plangere penala impotriva unor persoane, cunoscand ca acestea beneficiaza de imunitate si precizand textual scopul urmarit prin sesizarea organelor penale: ‘prin cererea de fata am dorit sa dovedesc cat de usor se pot construi compuneri penale in sezonul denunturilor, dar si a arata cat de usor este sa vorbesti despre egalitate in fata legii cand te bucuri de imunitate deplina’. Aceasta afirmatie dovedeste, fara echivoc, faptul ca parata stia ca plangerea formulata nu are sanse de a fi solutionata favorabil, demersul sau fiind unul pur formal, posibil sicanatoriu fata de persoanele vizate.

Prin urmare, manifestarea paratei nu s-a concretizat doar intr-o simpla postare a unor opinii pe blog-ul personal, doamna judecator aducand la cunostinta publicului chiar continutul integral al plangerii penale formulate, subliniind faptul ca a solicitat arestarea ambasadorului Statelor Unite ale Americii si a presedintelui Camerei Deputatilor.

Aceasta atitudine asumata a paratei (formularea unei plangeri penale fara finalitate juridica si aducerea la cunostinta publicului a acestui demers prin postarea unui comentariu pe blog-ul personal) este de natura a aduce atingere impartialitatii si prestigiului justitiei, creand in ochii unui observator rezonabil indoieli cu privire la independenta si impartialitatea intregului corp profesional al judecatorilor.

Prin modalitatea concreta in care parata judecator Roman Florica a inteles sa isi exprime opiniile si sa expuna publicului continutul unei plangeri penale nesolutionate la acel moment a fost incalcat echilibrul just intre dreptul fundamental al individului la respectarea libertatii de exprimare, pe de o parte, si interesul legitim al unui stat democratic de a veghea ca functia publica sa se conformeze scopurilor enuntate in art. 10 paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. (…)

De asemenea, nu pot fi retinute nici apararile doamnei judecator referitoare la comentariile favorabile ale persoanelor care au luat cunostinta de postarea in discutie, inclusiv a colegilor din instanta, intrucat pentru a fi retiuta abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 republicata, este suficient ca manifestarea judecatorului adusa la cunostinta publicului sa aiba potential de afectare a onoarei, probitatii profesionale sau prestigiului justitiei din perspectiva unui obvservator rezonabil strain relatiei interumane conturate in cauza respectiva.

Din aceasta perspectiva este relevanta declaratia martorului Vasonan Alin care, prezent fiind la intalnirea membrilor retelei EuRoQoud, a luat cunostinta de faptul ca publicarea articolului respectiv a generat discutii si in randul altor judecatori din tara, acestia fiind socati de manifestarea doamnei judecator.

In concluzie, apreciem, in opinie minoritara, ca, prin aparitia in spatiul public si prin continutul mesajului sau, parata judecator a incalcat interdictia prevazuta de art. 104 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care stipuleaza ca magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa, ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acestia.

Forma de vinovatie ce caracterizeaza abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, este cea a intentiei, magistratul realizand ca incalca principiile independentei si impartialitatii ce guverneaza activitatea lor, prevazand rezultatul faptei sale, respectiv afectarea increderii in actul de justitie, acceptand eventualitatea producerii lui.

Sub aspectul laturii subiective, apreciem ca vinovatia paratei judecator in savarsirea faptei sub forma intentiei indirecte rezulta si din faptul ca a ales sa posteze pe o platforma web, accesibila publicului, o plangere penala adresata autoritatilor competente si sa isi exprime opiniile personale in legatura cu aspectele redate in cuprinsul acestei plangeri, opinii concretizate intr-un mesaj exprimat in mod direct si fara echivoc.

Prin modalitatea in care s-a manifestat, parata a acceptat posibilitatea ca articolul postat si continutul plangerii penale sa fie accesibile publicului, acceptand posibilitatea ca sustinerile sale sa dea nastere la discutii referitoare la obligatiile ce incumba judecatorilor. (…)

Urmarea produsa prin savarsirea acestei abateri disciplinare consta in deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca sistem si serviciu in apararea ordinii de drept.

Pentru aceste considerente, apreciem, in opinie minoritara, ca trebuia retinuta in sarcina paratei judecator Roman Florica savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor republicata”.

Întreaga hotărâre poate fi descărcată aici, fiind publicată de luju.ro.

Comments

comentarii