ÎCCJ atacă la CCR modificările aduse Codului de procedură penală: „Sunt afectate dreptul la apărare și procesul echitabil”

Judecătorii Înaltei Curți susțin că noile prevederi riscă să afecteze coerența procedurii penale și drepturile fundamentale ale părților implicate în procese. Ei critică, între altele, eliminarea obligativității citării părților după primul termen din camera preliminară, transformarea concluziilor privind legalitatea probelor în aspecte „definitive” și introducerea unor reguli neclare privind reunirea sau disjungerea dosarelor. Potrivit ÎCCJ, modificările riscă să creeze blocaje practice, soluții contradictorii și situații în care persoane vulnerabile – precum deținuți, vârstnici sau persoane fără acces la internet – să nu mai poată afla termenele de judecată, fiind încălcate astfel garanțiile unui proces echitabil.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, vineri, în Secții Unite, să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală prin proiectul de lege PL-x nr. 228/2026, înainte ca acesta să fie promulgat.

Hotărârea a fost luată cu participarea a 96 de judecători, cu respectarea cvorumului legal, în baza art. 146 lit. a) din Constituție și a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Potrivit comunicatului ÎCCJ, sesizarea vizează neconstituționalitatea unor modificări din Codul de procedură penală în raport cu prevederile constituționale referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, procesul echitabil și înfăptuirea justiției.

Critici privind reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară

Unul dintre principalele puncte contestate privește introducerea posibilității de reunire și disjungere a cauzelor în faza camerei preliminare.

ÎCCJ arată că modificările nu sunt corelate cu regulile deja existente în procedura penală și ar putea conduce la situații în care judecătorul de cameră preliminară ajunge să intre indirect în analiza fondului cauzei, deși rolul său este limitat la verificarea legalității urmăririi penale.

Judecătorii supremi semnalează și probleme practice generate de noua reglementare: neclarități privind parchetul competent în cazul restituirii cauzei, dificultăți în separarea dosarelor reunite și riscul pronunțării unor soluții contradictorii.

Eliminarea citării părților după primul termen

Înalta Curte critică și noua regulă potrivit căreia, după primul termen din procedura de cameră preliminară, părțile nu mai sunt citate și trebuie să urmărească singure parcursul dosarului.

Instanța supremă consideră că formularea este vagă și poate afecta grav dreptul la apărare și accesul la un proces echitabil, întrucât părțile nu mai au garanția că vor afla termenele stabilite ulterior.

În sesizare se arată că sunt dezavantajate în special persoanele vulnerabile – deținuți, persoane în vârstă, victime sau persoane fără acces la internet ori fără competențe digitale.

„Autoritatea de lucru judecat” asupra legalității probelor

Un alt aspect contestat privește caracterul definitiv al concluziilor judecătorului de cameră preliminară referitoare la legalitatea probelor.

Potrivit ÎCCJ, noua reglementare contrazice jurisprudența Curții Constituționale, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată.

Judecătorii susțin că instanța de fond ar putea fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial, ceea ce limitează atât dreptul la apărare, cât și rolul instanței în înfăptuirea justiției.

„Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, se arată în hotărârea ÎCCJ.

Sesizarea urmează să fie analizată de Curtea Constituțională, care va decide dacă modificările adoptate de Parlament respectă sau nu dispozițiile Constituției.

Forma pentru promulgare a proiectului

Argumentele în extenso ale Hotărârii Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se regăsesc aici.

Comments

comentarii