Judecătoarea care a obligat și amendat Guvernul: ”aduce atingere gravă autorităţii judecătoreşti”

Judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București, care a obligat Guvernul să aloce sume pentru plata restanțelor către magistrați, explică în motivare de ce a și amendat Executivul. Judecătoarea face referire la o declarație a premierului Ilie Bolojan.

Soluția pe scurt: „Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. 

Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.

”Luarea unor măsuri de constrângere este necesară”

Judecătoarea Bușu critică dur declarația premierului Bolojan, care a dat de înțeles că nici hotărârea din acest proces nu va fi pusă în aplicare.

”Pe de altă parte, atât penalităţile, cât şi amenda judiciară constituie măsuri de constrângere, pentru a determina autoritatea publică pârâtă să-şi execute obligaţiile stabilite prin hotărârea respectivă.

În prezenta cauză, asemenea măsuri se impun, fără putinţă de tăgadă, ţinând seama de atitudinea sfidătoare a celor doi pârâţi, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor, la adresa hotărârilor judecătoreşti prin care au fost stabilite în sarcina statului, lato sensu (în sens larg), obligaţii de plată a unor drepturi salariale restante în favoarea personalului din sistemul judiciar pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

Luarea unor măsuri de constrângere este necesară cu atât mai mult cu cât însuşi Prim-ministrul României a declarat, fără nicio reţinere, că ”Guvernul a promovat un buget, acesta a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată…poate va fi dată ca și sentințele in zona de salarizare a magistraților, ea practic nu poate fi pusă in aplicare, că nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul Romaniei. Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui un proiect de lege și din nou în Parlament se modifică. O atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi o astfel de acțiune. Nu Guvernul este responsabil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate bugetară și socială ca atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin istoric din spate. România este într-o situație de criză. Personal, din punct de vedere moral, cand ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gandești la anumite eșalonări”.

O asemenea declaraţie, venită din partea persoanei care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, prin care se pune la îndoială legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti (‘poate va fi dată ca și sentințele in zona de salarizare a magistraților‘) şi se afirmă, mai mult sau mai puţin voalat, că Guvernul nu va proceda la punerea în aplicare a prezentei hotărâri, chiar înainte de a cunoaşte raţionamentele avute în vedere de instanţă, prezumând, ab initio (dintr-un început), că aceasta este neconformă legii, este de natură a aduce atingere gravă autorităţii judecătoreşti, cu încălcarea nepermisă a principiilor statului de drept, în care supremaţia legii este definitorie.”, se arată în motivarea prezentată de Luju.ro

Sentința poate fi atacată cu recurs.

Comments

comentarii